Cine se angajează după facultate și în ce domenii ajung, de fapt, absolvenții

Datele interne ale universităților arată diferențe mari între domenii, dar și o accelerare a tranziției de la facultate la piața muncii, mai ales la nivel de masterat. În Cluj, Timișoara și Iași, majoritatea studenţilor au un job încă din primul an, iar specializările tehnice și economice domină clasamentele de angajare.

Clujul conduce clasamentele: aproape nouă din zece absolvenți sunt ocupați

Cel mai recent raport de inserție profesională realizat de Universitatea Babeș-Bolyai indică un nivel ridicat de activitate profesională în primul an după absolvire. Conform datelor pentru promoția 2022, aproape 90% dintre respondenți sunt fie angajați, fie înscriși la o formă superioară de studii.

Raportul arată că, la nivel de licență, aproximativ 45% dintre absolvenți se angajează în primele 12 luni. Peste jumătate aleg să continue studiile. Dintre cei care merg mai departe, marea majoritate optează pentru masterat. Pe de altă parte, o proporție foarte mică schimbă ciclul de studii sau intră direct în doctorat. Pe segmentul de masterat, procentul de angajare trece de 84%.

Alexandru Petrescu: Prosperitatea României depinde de competență, încredere și cooperare

12:08

42 dintre cele 43 de agenții ale UE au trecut auditul Curții de Conturi Europene. Institutul pentru Inovare și Tehnologie, singura excepție

10:22

Există însă diferențe semnificative pe domenii. Specializările din zona IT și matematică, cele economice și ingineria raportează cele mai ridicate rate de angajare. În schimb, domeniile artistice înregistrează mai puține contracte clasice de muncă, însă o pondere mare de activitate independentă sau proiecte freelance. Biologia și geologia se remarcă printr-un număr mare de absolvenți care aleg să continue studiile, ceea ce influențează temporar indicatorii de ocupare.

Timișoara: masteratul se transformă în job stabil

La Universitatea de Vest din Timișoara, datele pentru promoția 2023 conturează o tranziție rapidă de la mediul academic la cel profesional, mai ales în rândul masteranzilor. Potrivit raportului, aproape nouă din zece absolvenți de master sunt activi pe piața muncii într-un interval de 12 luni. Asta în timp ce la nivel de licență ponderea ajunge la aproximativ două treimi.

Un element distinctiv pentru Timișoara este capacitatea programelor de master de a conecta studenții cu piața muncii chiar din timpul studiilor. Peste două treimi dintre masteranzi aveau deja un loc de muncă înainte de finalizarea programului. Acest lucru reduce la minimum perioada de tranziție dintre absolvire și angajare. În schimb, la licență, peste jumătate nu lucrau în timpul facultății. Prin asta poate fi explicat startul mai lent imediat după diplomă.

În privința relevanței studiilor față de job, datele sunt încurajatoare. Aproape 60% dintre respondenți declară că folosesc într-o măsură mare competențele dobândite la facultate. De asemenea, peste 70% dintre cei cu masterat lucrează exact în domeniul specializării. Angajatorii apreciază experiența practică, mobilitățile internaționale și implicarea în proiecte de voluntariat, potrivit răspunsurilor colectate.

Iașiul, aproape de Cluj și Timișoara: șapte din zece absolvenți lucrează

La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, datele agregate din perioada 2023-2024 arată că aproximativ 70% dintre absolvenți sunt angajați la momentul completării chestionarelor. Studiul, realizat pe baza răspunsurilor a peste 9.400 de persoane, nu vizează o singură promoție. Asta dat fiind faptul că un eșantion extins de absolvenți care își ridică diplomele la intervale diferite după terminarea studiilor.

Reprezentanții universității menționează că mobilitatea academică și continuarea studiilor sunt strategii asumate de generațiile recente de absolvenți, într-un context în care un nivel mai înalt de specializare oferă o poziționare mai bună pe piața muncii.

Specializările care „se vând” cel mai bine

Dincolo de diferențele dintre universități, datele arată că informatica, matematica aplicată, economia și ingineria sunt domeniile cu cele mai mari șanse de angajare în primul an. În aceste specializări, contactul timpuriu cu mediul economic, stagiile de practică și programele de internship accelerează integrarea profesională.

În schimb, domeniile creative și anumite științe fundamentale se confruntă cu traiectorii profesionale mai fragmentate. Mulți absolvenți aleg proiecte pe termen scurt, freelancing sau continuarea studiilor, ceea ce poate părea o „rată de angajare” mai scăzută pe termen scurt, dar nu reflectă o lipsă de activitate profesională.