În primele opt luni din 2025, consumul casnic de energie electrică a crescut cu 2,5%, în timp ce economia a înregistrat o scădere de 1,8%.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada ianuarie-august 2025, resursele de energie primară au ajuns la 22.294,4 mii tone echivalent petrol (tep), cu 4,6% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.
Deși resursele totale au crescut, producția internă s-a redus semnificativ. România a produs 10.952,2 mii tep, cu 3,3% mai puțin decât anul trecut. Diferența a fost acoperită prin importuri, care au urcat la 11.342,2 mii tep, o creștere de 13,5%.
Resursele de energie electrică din primele opt luni din 2025 au totalizat 45.893,7 milioane kWh, cu 4,1% mai mult decât în 2024. Creșterea a venit însă din surse distribuite neuniform:
Termocentralele au generat 10.894,5 milioane kWh, cu 4,3% mai puțin decât în 2024.
Hidrocentralele au produs 8.082,4 milioane kWh, în scădere drastică, cu 23,7%. Seceta și nivelurile scăzute ale apelor au afectat producția hidro.
Centralele nuclearo-electrice au înregistrat un avans ușor, cu 1,1%, ajungând la 7.083,8 milioane kWh.
Producția eoliană s-a diminuat cu 338,1 milioane kWh, până la 3.764,5 milioane kWh.
Energia solară a adus o surpriză pozitivă, înregistrând o creștere de 894,7 milioane kWh, totalizând 3.445,5 milioane kWh.
În primele opt luni din 2025, consumul final de energie electrică s-a ridicat la 33.302 milioane kWh, ceea ce reprezintă o scădere de 0,8% față de aceeași perioadă din 2024.
Analiza pe categorii scoate însă la iveală tendințe divergente:
Consumul economic: scădere de 1,8%. Sectoarele productive reduc consumul, semn al încetinirii activității economice.
Consumul populație: creștere de 2,5%. Cererea casnică a crescut, influențată de factori precum utilizarea mai intensă a aparaturii electrice și canicula din vara acestui an.
Iluminatul public: scădere de 5,3%, posibil ca urmare a unor măsuri de eficiență sau reduceri de costuri la nivel local.
Un alt aspect este creșterea exportului de energie electrică, care a ajuns la 9.353,2 milioane kWh, cu 2.108,1 milioane kWh mai mult decât în 2024.
România a reușit astfel să valorifice producția excedentară din anumite surse și să își consolideze rolul pe piața energetică regională, chiar dacă acest lucru a venit pe fondul scăderii consumului intern.
În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a înregistrat o scădere ușoară, de 21,5 milioane kWh, ceea ce indică o ușoară eficientizare a infrastructurii.