Românii preferă cash-ul. BNR semnalează o creștere cu 14,2% a numerarului aflat în circulație în afara băncilor în 2024

Într-o economie dominată tot mai mult de plăți digitale, românii aleg în continuare numerarul. Potrivit BNR, 2024 a adus o creștere spectaculoasă de peste 14% a banilor ținuți în afara sistemului bancar. 

BNR: Numerar în creștere: 2024, anul recordului în afara băncilor

Banca Națională a României a publicat raportul anual pentru 2024, dezvăluind o realitate surprinzătoare: românii au scos mai mulți bani din bănci ca niciodată. Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar a fost în creştere cu 14,2%, ajungând la aproape 131,43 miliarde de lei. Ritmul de creștere este semnificativ mai mare decât în 2023, cu 5,5 puncte procentuale în plus.

Creșterile au urmat un tipar sezonier clar, cu vârfuri în lunile aprilie (4,2%) – influențate de Paște, noiembrie (1,6%) și decembrie (2,7%) – perioade dominate de cumpărături și cheltuieli de sărbători. În lunile estivale, iunie și august, numerarul a crescut cu 1,6%, respectiv 1,5%, din cauza plecărilor în concediu. Cea mai mare valoare înregistrată a fost pe 20 decembrie 2024, cu un total de 134,55 miliarde lei, pe fondul solicitărilor intense de numerar pentru Crăciun și Revelion.

Prețurile transportului aerian din UE au avut fluctuații puternice în ultimul an

16:45

Economiile în lei cresc nominal, dar pierd din puterea de cumpărare, pe fondul inflației

15:53

Ce bancnote preferă românii și cât cash are fiecare în buzunar

La finalul anului 2024, în afara sistemului bancar circulau aproape 1,94 miliarde de bancnote și 5,87 miliarde de monede. Numărul bancnotelor a crescut cu 13,3%, iar cel al monedelor cu 3,9%. Creșterea valorică a bancnotelor a fost de 14,3%, iar a monedelor de 5,8%.

Cele mai mari creșteri procentuale s-au înregistrat la bancnotele de 200 lei (+20,4%) și 1 leu (+16,1%). De asemenea, noua bancnotă de 20 lei, lansată în 2021, a cunoscut o creștere explozivă de 188,4% față de 2023. În termeni de utilizare, bancnota de 100 lei domină cu 25,9% din totalul bancnotelor, urmată de cea de 1 leu (24,9%) și 200 lei (14%). În ceea ce privește volumul total valoric, bancnotele de 200 lei (41,5%) și cele de 100 lei (38,4%) sunt cele mai folosite, în special pentru alimentarea ATM-urilor.

Monedele de 10 bani (42,7%) și 5 bani (25,9%) au cea mai mare pondere în volum, iar din punct de vedere valoric, moneda de 50 bani reprezintă peste jumătate (56,3%) din total. În medie, fiecărui locuitor îi revin 102 bancnote și 308 monede – cu 12 bancnote și 11 monede mai mult decât la sfârșitul lui 2023.

De ce românii preferă cash și care sunt implicațiile economice

Această creștere constantă a numerarului aflat în circulație în afara sistemului bancar ridică semne de întrebare pentru economiști și decidenți politici. Motivele invocate includ lipsa încrederii în instituțiile bancare, dorința de a evita comisioanele și digitalizarea incompletă a multor servicii esențiale. De asemenea, fenomenul poate reflecta tendințe de economisire informală sau tranzacții nefiscalizate.

Creșterea utilizării cash-ului are implicații majore asupra politicilor monetare și fiscale. Numerarul în afara băncilor scapă controlului direct al BNR și poate alimenta economia gri. Totodată, menținerea unui nivel ridicat de numerar în circulație presupune costuri mari pentru imprimarea și întreținerea bancnotelor, dar și riscuri crescute în ceea ce privește frauda și securitatea.