Un val fără precedent de retrageri de depozite lovește sistemul bancar românesc în primul trimestru al anului 2025. Peste 316.000 de persoane fizice și 11.000 de firme au renunțat la depozitele de economii, generând o scădere de peste 2 miliarde de lei în soldul total al depozitelor.
În primele trei luni ale anului 2025, nu mai puțin de 316.150 de români au ales să-și închidă conturile de economii, potrivit datelor furnizate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Dacă la finalul anului 2024 existau 15.356.705 de persoane fizice cu depozite bancare, la sfârșitul lunii martie 2025 numărul acestora a scăzut dramatic la 15.040.555. Este una dintre cele mai abrupte scăderi trimestriale înregistrate în ultimii ani, iar amploarea ei reflectă o deteriorare semnificativă a percepției asupra siguranței și utilității menținerii economiilor în bănci.
Această retragere masivă a avut un impact direct și asupra valorii totale a depozitelor populației, care a scăzut cu 2,18 miliarde de lei în aceeași perioadă, de la 323,56 miliarde lei la 321,37 miliarde lei. Deși valoarea depozitelor garantate (cele sub plafonul de 100.000 de euro) a înregistrat o ușoară creștere de peste 70 de milioane de lei, această evoluție pozitivă nu a fost suficientă pentru a compensa retragerile considerabile din conturile mai mari.
Tendința de retragere a depozitelor nu se limitează la populație. Și mediul de afaceri pare să-și fi pierdut apetitul pentru economisire bancară. În doar trei luni, numărul firmelor cu depozite a scăzut cu 11.463 – de la 1.267.139 la 1.255.676. Totodată, soldul total al depozitelor de economii ale persoanelor juridice s-a redus cu 89 de milioane de lei, indicând o scădere nu doar în volum, ci și în încrederea acordată sistemului bancar ca vehicul de conservare a capitalului.
Analiștii economici atrag atenția că acest comportament ar putea avea legătură atât cu inflația persistentă, care erodează valoarea reală a banilor păstrați în conturi, cât și cu percepția asupra posibilelor măsuri fiscale viitoare sau instabilității politice. O parte dintre retrageri ar putea reflecta și o reorientare a capitalului către alte forme de investiție – imobiliare, fonduri de investiții sau monede virtuale – percepute ca fiind mai profitabile sau mai sigure pe termen lung.
Potrivit FGDB, dintre cei 316.150 de români care au închis depozite în 2025, doar 1.654 aveau sume mai mari de 100.000 de euro – ceea ce sugerează că fenomenul este alimentat în principal de micii și medii deponenți, nu de marii investitori.
Aceasta poate fi o expresie a unei neliniști crescânde în rândul populației, alimentată de incertitudini economice, lipsa de predictibilitate fiscală sau scăderea dobânzilor reale la depozite.
În același timp, creșterea valorii depozitelor garantate indică faptul că o parte dintre deponenți nu au retras complet banii din sistemul bancar, ci i-au redistribuit în mod strategic pentru a se încadra în limita garantată de 100.000 de euro.