Elon Musk și-a încheiat oficial mandatul în administrația Trump, punând capăt unei perioade controversate, în care și-a asumat rolul de consilier prezidențial și lider de facto al așa-numitului „departament pentru eficiența guvernului” (Doge). În ciuda promisiunilor privind eficientizarea aparatului de stat și digitalizarea serviciilor publice, bilanțul său rămâne caracterizat de instabilitate și regres, se arată într-un comentariu The Guardian. Demantelarea USAid, restructurările agențiilor responsabile cu prognozele meteo și gestionarea dezastrelor naturale sau a entităților guvernamentale care derulau programe împotriva flagelului HIV se numără printre eșecurile pe care criticii i le reproșează lui Elon Musk.
Musk lasă în urmă haos, comentează sursa citată. În bilanțul acestui mandat rămân o mulțime de planuri nerealizate și nenumărate agenții decimate, conduse acum de apropiați de-ai săi, plasați în poziții-cheie în cadrul administrației federale. Dispariția sa adâncește incertitudinea în jurul agenției Doge, a cărei funcționare era deja haotică. Rămâne de văzut câtă influență va mai avea această structură informală și cine — dacă va exista cineva — se va ocupa de reconstrucția programelor și serviciilor distruse.
Plecarea lui Musk marchează finalul unui mandat de 130 de zile de „angajat guvernamental special” – un cadru contractual temporar – dar semnalează, totodată, o încercare strategică a miliardarului de a-și anunța cât mai sonor retragerea din sfera politică, probabil în speranța că ar putea contracara reacțiile negative tot mai accentuate venite din partea opiniei publice și a acționarilor. În ultimele interviuri, Musk a declarat că își va concentra din nou atenția asupra companiilor tehnologice și că va reduce finanțarea politică în perioada următoare.
Musk a prezentat inițial Doge ca un plan de reducere a bugetului federal cu 2.000 de miliarde de dolari, obiectiv care urma să fie atins prin combaterea risipei și a fraudelor și printr-o modernizare digitală a aparatului administrativ. În bilanțurile prezentate până acum, Doge susține că a realizat economii de aproximativ 140 de miliarde de dolari, însă așa-numitul „zid al dovezilor” — o arhivă publică de justificări — este deja faimos pentru erori și supraestimări.
Noul proiect de lege fiscală al administrației Trump, deși nu face parte din Doge și a fost criticat de Musk, ar putea să adauge un deficit de 2.300 de miliarde de dolari — anulând, practic, toate economiile realizate până acum. Promisiunile de digitalizare s-au concretizat în special prin implementarea unor chatboți bazați pe inteligență artificială, mulți dintre aceștia fiind deja în dezvoltare sub administrația Biden.
În realitate, impactul Doge a constat mai ales în demantelarea unor servicii guvernamentale și programe de asistență umanitară. Tăierile bugetare au afectat agenții esențiale, precum Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), responsabilă cu prognoza meteo și gestionarea dezastrelor naturale, și au provocat crize în cadrul Departamentului pentru Veterani. Agenții mai mici, precum cea care coordona politicile privind persoanele fără adăpost, au fost, practic, desființate.
Mai multe departamente au fost paralizate, fără un plan clar de actualizare, menținere sau desființare a serviciilor publice. Un exemplu din seria consecințelor pe care le-a avut funcționarea Doge a fost desființarea grupului guvernamental de tehnologie cunoscut sub numele de 18F, care colabora cu agențiile federale pentru soluții digitale. Potrivit foștilor angajați, echipele Doge au evaluat Administrația Serviciilor Generale (GSA) fără o înțelegere clară a funcționării statului și a complexității serviciilor publice.
Lindsay Young, fostă directoare a 18F și, în prezent, parte a unei acțiuni legale ce contestă concedierile din acest birou, avertizează că efectele Doge vor fi de lungă durată:
„În administrația publică, este mult mai ușor să distrugi decât să construiești”, spune ea, citată de The Guardian.
Concedierile în masă de la Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane au dus la pierderi masive de expertiză instituțională, mai ales că cine a operat aceste măsuri nu a avut intenția de a înlocui acești specialiști.
Carl Tobias, profesor de drept la Universitatea din Richmond, a menționat cazul unității de control al tutunului, grav afectată de restructurări:
„Pierderea unei asemenea expertize, în special în domeniul sănătății, va însemna că mai mulți americani se vor îmbolnăvi sau vor muri mai devreme decât ar fi fost cazul. Va dura ani și vor fi necesare resurse semnificative pentru a reconstrui această experiență”.
Demantelarea USAid – anterior cel mai mare furnizor de asistență umanitară la nivel global – este una dintre cele mai dramatice moșteniri Doge. Aproximativ 83% din programele USAid au fost anulate, ceea ce, spun criticii, va pune în pericol nenumărate servicii umanitare și de prevenire a bolilor în întreaga lume.
Unul dintre cele mai afectate programe a fost Pepfar, o inițiativa a Statelor Unite pentru combaterea HIV/SIDA, care a suferit reduceri drastice ale serviciilor și a aruncat personalul în confuzie. Progresele în distribuirea unui nou medicament anti-HIV — considerat o „minune” medicală — sunt amenințate direct de aceste măsuri.
Pe măsură ce Musk revine la conducerea Tesla și SpaceX, agențiile pe care le-a destabilizat sunt lăsate să adune bucățile.