Rusia acuză Serbia că vinde armament către Ucraina prin Cehia, Polonia și Bulgaria

Rusia a acuzat Serbia că vinde armament Ucrainei prin intermediul unor țări terțe, ceea ce riscă să tensioneze relațiile cu un aliat tradițional. Surse din Rusia au evocat istoria parteneriatului dintre cele două țări – care a inclus sprijin în momente grave, precum războiul din Kosovo – și, mai ales, i-au reamintit Serbiei că depinde de Moscova pentru aprovizionarea cu energie, transmite Bloomberg.Potrivit Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serbia a furnizat Kievului sute de mii de obuze pentru lansatoare de rachete și obuziere, precum și un milion de cartușe pentru arme de calibru mic. Vânzările ar fi fost realizate prin Republica Cehă, Polonia, Bulgaria și, mai recent, prin țări africane nespecificate.

„Ceea ce face industria militară a Serbiei este o încecare de a împușca Rusia în spate”, a declarat agenția de spionaj cu sediul la Moscova, menționând mai multe fabrici de armament, în mare parte de stat. „Acțiunile anti-ruse sunt camuflate printr-o schemă simplă, ce folosește certificate de utilizator final false și țări intermediare”, a adăugat acesta, citat de Bloomberg.

Comentariile, formulate într-un ton dur, pot semnala o schimbare drastică în relațiile dintre cele două națiuni slave și ortodoxe. Agenția de informații a subliniat sprijinul istoric pe care Rusia l-a acordat sârbilor, în special în 1999, când NATO a lansat atacuri aeriene în contextul conflictului Serbiei cu separatiștii albanezi din Kosovo. A mai acuzat companiile sârbești că încearcă să „obțină profit din sângele popoarelor slave frățești” și le-au atras atenția că au uitat „cine le sunt prietenii adevărați și cine le sunt dușmanii”.

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

Rusia acuză Serbia că vinde armament către Ucraina prin Cehia, Polonia și Bulgaria

Financial Times relata anul trecut că, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin, în 2022, Serbia a exportat muniție către Kiev în valoare de 800 de milioane de euro (aproximativ 909 milioane de dolari) prin intermediul unor terți.

Deși Serbia a condamnat invazia Kremlinului, de fapt, nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Președintele Aleksandar Vučić a fost unul dintre puținii lideri europeni care au participat luna aceasta la o paradă militară în Moscova, menținând astfel politica tradițională a Serbiei de echilibru între marile puteri.

De altfel, Serbia depinde de mult timp de Rusia pentru livrările de energie, iar Vučić urmărește reînnoirea unui contract de import de gaze, într-un moment în care Serbia încearcă să-și diversifice sursele, dar rămâne dependentă de achizițiile de la Gazprom PJSC.

Totodată, Serbia dorește să adere la Uniunea Europeană, dar acest proces este blocat de relațiile nerezolvate cu Kosovo – care și-a declarat independența în 2008, cu sprijin occidental – și de refuzul Belgradului de a se alătura sancțiunilor împotriva Kremlinului.

Până la momentul redactării articolului, oficialii sârbi nu au reacționat la declarațiile Moscovei, deși, anterior, au susținut că nu pot controla unde ajung produsele industriei lor de apărare. Între timp, partidele de opoziție au trecut la atac. Ivan Kostić, liderul formațiunii naționaliste Dveri, l-a acuzat pe Vučić că lucrează „pentru a distruge relațiile de prietenie” cu Rusia.

„Este clar acum că regimul lui Aleksandar Vučić lucrează deschis împotriva intereselor Serbiei și ale cetățenilor săi, prin faptul că se poziționează de o parte, slăbind astfel poziția politică a Serbiei în organisme internaționale în care Rusia sprijină Serbia în chestiuni precum Kosovo”, a declarat Kostić joi.