Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități

Inegalitatea veniturilor în Uniunea Europeană a scăzut ușor în 2025, iar România a coborât sub media europeană. Potrivit Eurostat, coeficientul Gini al UE a ajuns la 29,2, iar cel al României la 27,3, cu aproape zece puncte sub nivelul de acum un deceniu. Vestea bună ascunde însă un paradox: deși veniturile românilor sunt distribuite mai echilibrat decât media europeană, România are în continuare a treia cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE. Veniturile sunt mai puțin inegale, dar rămân mici.

Inegalitatea veniturilor în Uniunea Europeană s-a redus ușor în 2025, coeficientul Gini coborând la 29,2, de la 29,4 în anul precedent, potrivit datelor Eurostat. Diferențele dintre statele membre rămân însă semnificative: Slovacia a înregistrat cea mai echilibrată distribuție a veniturilor, în timp ce Bulgaria s-a situat la polul opus. Coeficientul Gini, indicator utilizat pentru măsurarea inegalității veniturilor, a variat în 2025 între 23,0 în Slovacia și 37,7 în Bulgaria, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică. O valoare mai mică a indicatorului reflectă o distribuție mai uniformă a veniturilor în rândul populației, în timp ce un nivel ridicat indică diferențe mai mari între veniturile obținute de persoane.

Slovacia, cea mai echilibrată distribuție a veniturilor

După Slovacia, cele mai mici valori ale coeficientului Gini au fost înregistrate în Belgia, cu 23,4, Cehia, cu 24,0, Slovenia, cu 24,6, și Polonia, cu 24,9. Aceste rezultate indică o distribuție relativ mai echilibrată a veniturilor în țările respective, comparativ cu media Uniunii Europene.

Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității

08:39

ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme

19:18

La celălalt capăt al clasamentului s-a aflat Bulgaria, cu un coeficient Gini de 37,7. Țara a fost urmată de Letonia, cu 35,6, și Lituania, cu 35,5, state care au înregistrat, de asemenea, niveluri ridicate ale inegalității veniturilor.

Diferențele dintre țări țin mai puțin de cât de bogate sunt și mai mult de felul în care sunt organizate piața muncii și redistribuirea. În Europa Centrală, salariile sunt relativ comprimate, iar sistemele de transferuri sociale sunt consistente. Belgia are una dintre cele mai ample redistribuiri din UE. La polul opus, Bulgaria și țările baltice combină impozitele cote unice cu cheltuieli sociale relativ mici și diferențe mari între capitală și restul țării.

Zece puncte în zece ani

În 2015, România avea unul dintre cele mai inegale niveluri de venit din Uniune, cu un coeficient Gini de 37,4. De atunci, indicatorul a coborât constant: la 31 în seria pentru 2023, la 28 în 2024 și la 27,3 în 2025. Doar în ultimul an, scăderea de 0,7 puncte a fost de trei ori și jumătate mai mare decât cea de la nivelul UE.

Eurostat nu explică evoluția, dar câteva cauze sunt probabile. Salariul minim a crescut puternic în ultimul deceniu și a ridicat veniturile de la baza distribuției. Pensiile au fost majorate, inclusiv prin recalcularea din septembrie 2024, prinsă parțial în veniturile din acel an. Banii trimiși acasă de românii din străinătate susțin, la rândul lor, gospodăriile din zonele mai sărace.

Cifrele trebuie totuși citite cu prudență. Ancheta europeană pe care se bazează indicatorul surprinde de obicei mai slab veniturile foarte mari, iar scăderea bruscă dintre 2023 și 2024 merită verificată și prin prisma eventualelor schimbări de metodologie semnalate de Eurostat.

Mai puțin inegali, dar încă săraci

Aici apare paradoxul. Deși veniturile românilor sunt distribuite mai echilibrat decât media europeană, în 2025 România avea a treia cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE: 27,4% din populație, după Bulgaria (29%) și Grecia (27,5%).

Explicația ține de ce măsoară fiecare indicator. Coeficientul Gini arată cât de diferite sunt veniturile între ele. Riscul de sărăcie sau excluziune socială include însă și deprivarea materială, adică lipsa unor bunuri și servicii de bază. Când veniturile sunt mici pentru aproape toată lumea, distribuția poate fi relativ uniformă, iar mulți oameni pot rămâne totuși săraci.

Diferențele dintre regiuni sunt și ele mari. Riscul de sărăcie sau excluziune socială ajunge la 38% în regiunea Sud-Est și la 36% în Sud-Vest Oltenia, față de doar 13,6% în București-Ilfov. Coeficientul Gini național netezește aceste contraste, aceleași care apar și în datele recente despre PIB-ul regional.

Cum se interpretează coeficientul Gini

Coeficientul Gini măsoară gradul de inegalitate a distribuției veniturilor pe o scară de la 0 la 100. Valoarea 0 corespunde egalității perfecte, situație în care toate persoanele au venituri egale, în timp ce valoarea 100 indică inegalitatea maximă, în care o singură persoană obține întregul venit.

Un detaliu important despre date: seria pentru 2025 se bazează pe veniturile din 2024, așa că cifrele publicate acum descriu situația de acum aproape doi ani.

Rolul statului se vede clar în aceste date. Calculat înainte de transferurile sociale, coeficientul Gini al UE ar fi fost de 34,1. Alocațiile, indemnizațiile și ajutoarele sociale îl reduc cu aproape cinci puncte.

Diferențele dintre țări țin mai puțin de cât de bogate sunt și mai mult de felul în care sunt organizate piața muncii și redistribuirea. În Europa Centrală, salariile sunt relativ comprimate, iar sistemele de transferuri sociale sunt consistente. Belgia are una dintre cele mai ample redistribuiri din UE. La polul opus, Bulgaria și țările baltice combină impozitele cote unice cu cheltuieli sociale relativ mici și diferențe mari între capitală și restul țării.
Coeficientul Gini măsoară însă doar cum este împărțit venitul, nu cât de mare este. Slovacia, cea mai egalitară țară din UE, are unul dintre cele mai mici venituri medii din Uniune la paritatea puterii de cumpărare.