Scam cu oferte de muncă: criza economică alimentează un val de fraude digitale

Americanii au pierdut, în 2024, peste 470 de milioane de dolari din cauza escrocheriilor prin SMS, o sumă de cinci ori mai mare decât în 2020. Și în România au devenit deja obișnuite diverse tipuri de scam, dar mai ales apelurile telefonice prin care ni se propun locuri de muncă bine plătite sau alte variante, întotdeauna de nerefuzat, de câștig. Într-o perioadă de incertitudine economică și de instabilitate a pieței muncii, escrocheriile cu oferte de angajare devin tot mai sofisticate și vizează în special tinerii din generațiile Z și millennials, generații digitale și, totodată, ceva mai afectate de acest val de schimbare. Cu un limbaj convingător și promisiuni greu de refuzat, aceste fraude digitale își croiesc drum prin SMS-uri, e-mailuri și aplicații de mesagerie, oferind slujbe fictive la companii cunoscute sau oportunități de a „câștiga bani ușor”, prin sarcini online aparent banale. În realitate, aceste mesaje ascund tentative bine gândite de furt de identitate, fraudă financiară și abuz emoțional, transmite Business Insider.

Fenomenul escrocheriilor cu locurile de muncă fictive este globalizat. La începutul acestui an, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) anunța că mulți români, atât din țară, cât și din străinătate, raportau primirea unor apeluri suspecte de la așa-ziși reprezentanți ai departamentelor de resurse umane ai unor companii. Aceste apeluri sunt de tip „robo-call” (apel telefonic care utilizează un sistem computerizat de apelare automată pentru a livra un mesaj pre-înregistrat) și promit locuri de muncă online plătite cu sume de bani atractive.

Specialiștii spun că apelurile false pot fi identificate, în primul rând pentru că vin de pe numere necunoscute, uneori din alte țări, iar mesajul începe cu: „Bună, sunt recruiter manager de la X companie” și se oferă detalii vagi despre „oportunități” și încurajează apelatul să contacteze numerele respective pe WhatsApp. Uneori, la finalul apelului cer și furnizarea de date sensibile de la potențialele victime.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Captură: DNSC

O piață vulnerabilă, o generație digitală expusă

În 2024, americanii au pierdut peste 470 de milioane de dolari din cauza escrocheriilor prin SMS, o sumă de cinci ori mai mare decât în 2020, arată Datele Comisiei Federale pentru Comerț (FTC) din SUA. Dintre acestea, ofertele de muncă false ocupă locul al doilea în topul metodelor preferate de infractori, după așa-zisele livrări de colete.

Fenomenul nu este întâmplător. „Pe măsură ce crește șomajul și se accentuează nesiguranța economică, oamenii devin mai vulnerabili în fața promisiunilor nerealiste”, spune Selena Larson, cercetătoare în domeniul securității cibernetice la Proofpoint. Adăugați la aceasta și faptul că foarte mulți își doresc să găsească oferte de munca la distanță, ceea ce devine un factor de vulnerabilizare, pentru că aceștia sunt mai dispuși să asculte oferte fictive. Nu în ultimul rând, un rol important în proliferarea acestui tip de escrocherie îl are avansul rapid al inteligenței artificiale generative — care poate produce texte credibile într-o clipă. Din toți acești factori, obținem rețeta perfectă pentru un nou val de fraude.

Cum funcționează înșelătoria

Mecanismul este simplu, dar eficient. Victima primește un mesaj aparent prietenos, cu un text de tipul: „Bună, sunt Monica. Am văzut profilul tău și cred că ești perfect pentru acest rol”. Urmează detalii despre un „job” care promite bani mulți cu efort minim – de exemplu, evaluarea unor produse, vizionarea unor clipuri sau promovarea unor aplicații. În unele cazuri, interviul are loc exclusiv prin text, iar angajatorul pretinde că va plăti în criptomonede sau solicită taxe de procesare plătite în avans de „angajat”.

Escrocii reușesc să obțină de la victime informații personale sensibile, precum CNP-ul, copia cărții de identitate, date bancare sau chiar acces la conturi. În scenariul clasic, cei mai mulți trimit un cec fals, mai mereu cu o sumă mare, solicitând achiziționarea de echipamente „pentru lucru” și returnarea diferenței. Când cecul este respins de bancă, victima rămâne fără bani și, uneori, cu probleme legale.

Noua față a victimei: tânăr, conectat și în căutare de bani făcuți cu ușurință

Dacă, în trecut, stereotipul victimei perfecte pentru fraude era pensionarul păcălit la telefon, astăzi escrocii mizează pe tineri. Generațiile Z și millennials sunt obișnuite să își gestioneze viața cu telefonul, care-i ajută să facă diverse operațiuni, de la rezervări de vacanță, la toate tipurile de plăți sau, cel mai adesea, pentru căutarea unui loc de muncă. Un mesaj cu o ofertă tentantă, venit pe WhatsApp sau Instagram, nu mai pare ciudat pentru un tânăr care deja visează la o carieră de influencer sau creator de conținut plătit.

„Pentru mine, care sunt din generația X, ideea de a discuta angajarea exclusiv prin mesaje nu are sens. Dar pentru tineri, asta este norma”, spune Eva Velasquez, CEO al Identity Theft Resource Center. De asemenea, apetitul tinerilor pentru side hustles și pentru monetizarea timpului online face ca promisiuni precum „primești bani pentru like-uri” să pară perfect normale. Astfel de eferte nu mai ridică semnale de alarmă.

Situația este agravată și de blocajele de pe piața muncii. Concedierile din tech și reducerile de personal din sectorul public american închid ușile pentru tinerii aflați la început de drum. Fără acces la joburi tradiționale, mulți caută alternative – și, astfel, pică în plasa escrocilor.

Foto: Shutterstock

Un sistem fragmentat: cine este responsabil?

În fața acestui fenomen, protecția consumatorilor rămâne un domeniu haotic. Întrebată cine ar trebui să se ocupe de combaterea acestor fraude, Kate Griffin, expertă în securitate financiară la Aspen Institute, răspunde: „Tocmai asta e problema. Toți au câte o bucățică de responsabilitate, deci nimeni nu are responsabilitatea completă”.

Cel puțin când vine vorba de America, există nenumărate entități care vizează sectoare specifice: FTC, FBI, Departamentul Trezoreriei — fiecare are o componentă în responsabilitate, dar nu există o strategie coordonată la nivel național. Nici sectorul privat nu are o soluție clară. Companiile de telecomunicații, deși furnizează infrastructura, nu pot verifica conținutul mesajelor, iar interesele comerciale nu le încurajează să limiteze drastic emiterea de numere de telefon.

„Dacă am dori cu adevărat să oprim aceste escrocherii, ar trebui să facem foarte greu accesul la un număr de telefon — ceea ce ar îngreuna viața tuturor”, afirmă Alex Quilici, CEO al YouMail, un serviciu care detectează apelurile și mesajele suspecte.

Tehnologia AI complică și mai mult lucrurile

Inteligența artificială generativă joacă acum un rol major în rafinarea acestor fraude. Cu texte mai coerente și fără greșeli gramaticale evidente, mesajele înșelătoare sunt tot mai greu de deosebit de cele reale. Astfel, responsabilitatea cade tot mai mult pe umerii individului, care trebuie să discearnă între o oportunitate reală și o capcană. Într-o epocă digitală unde un clic poate însemna o pierdere de mii de lei sau de date personale, precauția devine o competență esențială în supraviețuirea economică.

„Este vorba despre social engineering — escrocii știu cum să creeze emoție. Te fac să te simți entuziasmat, important, de parcă ai descoperit o șansă unică”, explică Larson.

Până la crearea unui cadru coerent de combatere a escrocheriilor digitale, singura apărare rămâne vigilența individuală și educația financiară. Într-o economie în care promisiunile de câștig rapid devin din ce în ce mai atrăgătoare, este vital ca tinerii — și nu doar ei — să învețe să recunoască semnalele de alarmă: cereri de plată în avans, interviuri prin SMS, oferte prea bune ca să fie adevărate.