Șeful autorității care administrează Canalul Panama trage un semnal de alarmă: o tranzacție globală de 23 de miliarde de dolari, care include două porturi din țara central-americană, ar putea compromite neutralitatea căii navigabile.
CK Hutchison din Hong Kong vrea să vândă 43 de porturi unui consorțiu condus de filiale ale Mediterranean Shipping Company (MSC) și BlackRock. Rivalii MSC se tem că acest grup elvețiano-italian va controla o parte importantă a infrastructurii portuare globale, obținând astfel un avantaj injust.
Ricaurte Vásquez, administratorul Autorității Canalului Panama, avertizează că o astfel de concentrare a proprietății ar putea dezavantaja unele companii de transport maritim și ar încălca principiul neutralității canalului între națiuni.
„Există un risc potențial de concentrare a capacității dacă tranzacția se va realiza în forma actuală”, a declarat el. „Dacă există un nivel semnificativ de concentrare a operatorilor de terminale care aparțin unei companii de transport maritim integrate sau unei singure companii, acest lucru va afecta competitivitatea Panama pe piață și va fi incompatibil cu neutralitatea.”
Comentariile lui Vásquez vin după avertismentele repetate ale fostului președinte american Donald Trump cu privire la influența chineză asupra canalului. Trump a afirmat că prezența Hutchison (care controlează două dintre cele cinci porturi adiacente canalului) reprezintă un risc pentru securitatea națională a SUA.
Panama se află astfel în mijlocul războiului comercial dintre SUA și China. Consorțiul care vrea să cumpere porturile a purtat discuții cu autoritatea chineză antitrust pentru a obține aprobarea tranzacției.
În acest context, AP Møller-Maersk a anunțat în aprilie că a cumpărat calea ferată care merge de-a lungul canalului.
„Aceasta a devenit o bătălie importantă pentru capacitatea de transbordare”, a spus Vásquez.
Autoritățile canalului se tem că tranzacția portuară va duce la pierderea traficului de containere, dacă clienții Hutchison vor alege alte rute. Vásquez sugerează că, în loc să aștepte deznodământul tranzacției, canalul ar trebui să devină propriul operator de terminal, reactivând un proiect de construire a unui terminal în Portul Corozal, la capătul Pacific al canalului, scrie Financial Times.
Seceta record din 2023 a determinat autoritățile canalului să își diversifice sursele de apă și liniile de afaceri. În plus, Curtea Supremă din Panama a retrocedat canalului zonele adiacente.
Autoritățile iau în considerare construirea unei conducte de-a lungul canalului, pentru a transporta până la 1 milion de barili pe zi de gaz petrolier lichefiat (GPL). Navele ar putea descărca GPL și etan la intrarea în canal dinspre Marea Caraibelor și le-ar transporta prin conductă spre Pacific, unde ar fi preluate de alte nave. Acest lucru ar elibera capacitatea canalului pentru transportul altor produse, inclusiv gaze naturale lichefiate (GNL).
Canalul se confruntă, de asemenea, cu presiuni din partea administrației Trump. Vásquez a declarat că solicitarea SUA de a permite navelor guvernamentale americane să tranziteze gratuit canalul nu este posibilă în temeiul reglementărilor actuale.
„Gratuit nu este o opțiune”, a spus el. „Tratatul este lege în Panama, iar statul de drept este respectat și în SUA, așa că nimeni nu poate obliga pe nimeni să încalce legea.”