Sectorul de acvacultură și pescuit din România, încadrat în diviziunea CAEN 03, traversează o perioadă contradictorie: deși afacerile au crescut semnificativ în ultimii 15 ani, profitabilitatea s-a deteriorat, iar pierderile au ajuns să depășească câștigurile. Analiza datelor pentru perioada 2008–2024 arată un domeniu fragil, în care dezvoltarea nu a fost suficientă pentru a asigura stabilitatea financiară.
În 2024, în domeniul acvaculturii și pescuitului, aproximativ 1.050 de companii au raportat o cifră de afaceri totală de 580,3 milioane lei realizată cu ajutorul unui număr de 2.438 de angajați. Cu toate acestea, rezultatul net agregat este negativ, pierderile cumulate depășind profiturile totale, semn clar că presiunile economice din sector s-au accentuat. În total, aproape 6.950 de firme sunt înregistrate în domeniu, însă doar circa 6.470 sunt active, restul fiind închise, suspendate sau în dificultate financiară, inclusiv în insolvență sau faliment, arată o analiză termene.ro.
Comparativ cu 2008, când cifra de afaceri totală era de 308,5 milioane lei, sectorul a crescut cu aproximativ 88% până în 2024. Totuși, această evoluție trebuie privită în contextul unei inflații de aproximativ 100% în aceeași perioadă, ceea ce diminuează semnificativ creșterea reală.
Indicatorii de profitabilitate confirmă deteriorarea. Marja netă a scăzut de la un nivel pozitiv de 3,4% în 2008 la minus 5,39% în 2024. Cel mai bun an a fost 2018, cu o marjă de peste 19%, în timp ce 2013 a marcat cel mai slab rezultat, cu aproape minus 17%.
În paralel, pierderile nete cumulate au explodat, ajungând la 108,1 milioane lei în 2024, de aproape zece ori mai mari decât în 2008. Astfel, soldul profitului net a trecut de la un plus de 10,5 milioane lei la un deficit de 31,3 milioane lei.
Un paradox important al sectorului este creșterea productivității angajaților, în condițiile în care numărul acestora a scăzut cu 30% în perioada analizată. Dacă în 2008 erau aproape 3.500 de angajați, în 2024 numărul acestora a coborât la 2.438.
Productivitatea, calculată ca raport între cifra de afaceri și numărul de angajați, a crescut cu 169%, ajungând la aproape 238.000 lei per angajat. Cu toate acestea, dacă se analizează rezultatul net, imaginea se schimbă radical: de la un profit de peste 3.000 lei per angajat în 2008 s-a ajuns la o pierdere de aproape 13.000 lei per angajat în 2024. Această discrepanță arată că eficiența operațională nu a fost suficientă pentru a compensa costurile crescute și presiunile din piață.
Un semnal de alarmă vine chiar din vârful pieței. Liderul sectorului, Doripesco SA, a intrat recent în concordat preventiv, în ciuda unei cifre de afaceri de 28,8 milioane lei în 2024 și a unui profit modest.
Compania, cunoscută pentru proiectul „Delta din Carpați”, rămâne totuși cel mai mare angajator din domeniu, cu 90 de salariați. Situația sa reflectă dificultățile structurale ale sectorului, unde chiar și jucătorii de top sunt vulnerabili.
Pe lângă Doripesco, clasamentul celor mai mari companii include nume precum Marfishing SRL, Serviciile Comerciale Române SA și Pirania SRL. Aceste companii au raportat afaceri între 14 și 22 milioane lei, cu profituri relativ reduse raportate la dimensiunea business-ului. De altfel, multe firme din top operează în acvacultură de apă dulce, turism piscicol sau activități conexe, ceea ce indică o diversificare necesară pentru supraviețuire.
Alți jucători importanți sunt Delta Rompes SRL și Acvarom International SRL, companii care au reușit să mențină profituri stabile, dar la scară relativ mică.
Capitalurile proprii ale sectorului au crescut de la 179,8 milioane lei în 2008 la 405,9 milioane lei în 2024, semn că investițiile nu au lipsit. Cu toate acestea, randamentul capitalurilor (ROE) a devenit negativ, coborând la minus 7,7%. Acest indicator arată că resursele financiare investite nu generează randamente suficiente, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung.
Structura pieței arată un sector extrem de fragmentat, cu mii de firme mici și doar câțiva jucători relevanți. În plus, multe companii sunt expuse riscurilor climatice, fluctuațiilor de prețuri și costurilor operaționale ridicate.
În acest context, evoluția negativă a profitabilității și creșterea numărului de firme aflate în dificultate indică necesitatea unor ajustări majore, fie prin consolidare, fie prin investiții în tehnologii și diversificare.