Producția de petrol a României scade puternic la început de 2026. Importurile se reduc, dar dependența rămâne

Producția de petrol din România a început anul 2026 în scădere accentuată, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția confirmă tendința descendentă a sectorului petrolier intern, aflat sub presiunea declinului natural al zăcămintelor.

În luna ianuarie 2026, producția totală s-a ridicat la 199.500 tone echivalent petrol (tep), cu 19.500 tep mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea de 8,9% marchează un început de an dificil pentru industria energetică, într-un context regional și global complicat.

Importurile scad pe termen scurt, dar estimările indică o creștere în anii următori

Pe lângă reducerea producției interne, și importurile de țiței au înregistrat o scădere semnificativă. În ianuarie 2026, acestea au totalizat aproximativ 728.900 tep, cu 13,2% mai puțin comparativ cu ianuarie 2025.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Deși la prima vedere datele pot sugera o diminuare a dependenței de importuri, perspectivele pe termen mediu indică o evoluție diferită. Potrivit prognozelor oficiale, România va avea nevoie de volume mai mari de țiței din import în următorii ani, pe fondul scăderii continue a producției interne.

Estimările publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză arată că importurile ar putea crește cu 7,4% în 2026, ajungând la 7,52 milioane tep. Tendința ar urma să continue și în 2027, cu un avans estimat de 7,8%.

Declin structural al producției: zăcămintele se epuizează treptat

Specialiștii explică scăderea producției de petrol printr-un fenomen cunoscut în industrie: declinul natural al zăcămintelor. Multe dintre exploatările petroliere din România sunt mature, iar randamentul lor scade de la an la an.

Prognozele indică o reducere medie anuală de aproximativ 2,5% până în 2027. Astfel, producția totală este estimată la 2,68 milioane tep în 2026 și la 2,63 milioane tep în 2027.

Menținerea infrastructurii existente, fără investiții majore în noi capacități sau tehnologii de exploatare, contribuie la această tendință descendentă. În lipsa unor descoperiri semnificative sau a unor proiecte noi, declinul pare dificil de inversat pe termen scurt.

Presiune pe securitatea energetică și echilibrul pieței

Datele privind producția și importurile evidențiază o provocare importantă pentru sectorul energetic din România. Pe de o parte, producția internă scade, iar pe de altă parte, necesarul de consum rămâne ridicat.

Această combinație poate duce la o dependență mai mare de piețele externe în anii următori, în special dacă tendințele actuale se mențin. Evoluțiile din piața globală a energiei, inclusiv fluctuațiile prețurilor și tensiunile geopolitice, vor avea un impact direct asupra costurilor și disponibilității resurselor.