Grecia: băncile nu pot susține pe deplin economia după criza financiară

După mai bine de un deceniu de la criza financiară care a zguduit economia elenă, sistemul bancar din Grecia dă semne clare de revenire. Totuși, în spatele cifrelor pozitive se ascunde o problemă majoră: capacitatea limitată a băncilor de a finanța creșterea economică.

Potrivit unei analize publicate pe blogul Băncii Centrale Europene, o mare parte din datoria privată a fost mutată în afara sistemului bancar, ceea ce afectează direct fluxul de creditare către populație și companii, arată Reuters.

De la colaps la profituri: cum și-au revenit băncile grecești

Sectorul bancar grec a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă între 2010 și 2015, când criza datoriilor suverane a dus la pierderi masive. Băncile au fost afectate de prăbușirea valorii obligațiunilor guvernamentale, de explozia creditelor neperformante și de retrageri masive de depozite.

Bucureștiul rămâne mai ieftin decât marile capitale din regiune pentru birouri. Diferențele ajung la aproape 20%

14:41

Economia României încetinește brusc. FMI reduce drastic prognoza de creștere

13:33

La un moment dat, împrumuturile neperformante au ajuns la aproape 50% din totalul creditelor, iar sistemul bancar a avut nevoie de intervenții masive din partea statului.

În prezent, situația s-a îmbunătățit semnificativ. Cele mai mari patru bănci din Grecia – National Bank of Greece, Eurobank, Piraeus Bank și Alpha Bank – au raportat profituri cumulate de aproape 5 miliarde de euro în 2025.

Rata creditelor neperformante a scăzut sub 4%, apropiindu-se de media europeană, iar lichiditatea și capitalizarea s-au consolidat. În plus, după ani de restricții, băncile au primit undă verde pentru reluarea plății dividendelor.

Problema ascunsă: datoriile au fost mutate, nu rezolvate

Deși indicatorii financiari arată bine, economiștii avertizează că o parte importantă a problemei a fost doar relocată. În ultimii ani, Grecia a creat o piață secundară pentru creditele neperformante și a implementat scheme de protecție a activelor. Aceste măsuri au permis băncilor să vândă sau să securitizeze aproximativ 57 de miliarde de euro în credite problematice. Însă aceste datorii nu au dispărut – ele au fost transferate către administratori de credite.

Consecința este că multe gospodării și companii rămân îndatorate, dar nu mai au acces facil la finanțare bancară. Practic, o parte semnificativă a economiei este „blocată” în afara circuitului clasic de creditare.

Impact asupra economiei: creditarea crește, dar nu suficient

Chiar dacă băncile au reluat creditarea, inclusiv către companii și sectorul imobiliar, ritmul nu este suficient pentru a susține pe deplin creșterea economică.

Economiștii subliniază că activele problematice gestionate în afara sistemului bancar echivalează cu aproximativ o treime din PIB-ul Grecia. Această situație limitează capacitatea băncilor de a finanța investiții noi și de a sprijini dezvoltarea economică pe termen lung.

În paralel, deși încrederea în sistemul bancar a revenit, iar depozitele și creditarea sunt în creștere, efectele crizei continuă să se resimtă la nivel structural.

Una dintre cele mai mari provocări pentru economia elenă rămâne gestionarea acestui volum uriaș de datorii aflate în afara sistemului bancar. Fără o soluție eficientă, accesul la finanțare va rămâne limitat pentru o parte importantă a populației și a mediului de afaceri.