Se întoarce coșmarul economic din anii ’70? Investitorii se tem de o revenire a stagflației

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și explozia prețurilor la energie reaprind temerile investitorilor privind revenirea unui fenomen economic considerat unul dintre cele mai dificile pentru economie: stagflația. Specialiștii avertizează că un conflict prelungit ar putea provoca un șoc similar cu cel din anii 1970, când crizele petroliere au declanșat simultan inflație ridicată și stagnare economică. Analiza publicată de agenția Reuters arată că investitorii globali încep să ia tot mai în serios acest scenariu, în special după creșterea bruscă a prețului petrolului și după escaladarea tensiunilor din regiune.

Managerii de fonduri și economiștii spun că piețele financiare încep deja să reflecte această teamă. „Riscul unui scenariu din anii 1970 este în creștere”, a declarat Kaspar Hense, manager de portofoliu la RBC BlueBay Asset Management, conform Reuters.

Petrolul peste 100 de dolari reaprinde temerile inflaționiste

La baza acestor îngrijorări se află creșterea accelerată a prețurilor la energie, în special la petrol. Țițeiul Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, marcând una dintre cele mai puternice creșteri zilnice de la criza declanșată de pandemia de COVID-19 în 2020.

Angajații trag mai tare, dar câștigă la fel: val de nemulțumire pe piața muncii din România

20:37

Instabilitatea politică începe să coste: România se împrumută tot mai scump

18:41

De la începutul anului, prețul petrolului a crescut cu aproximativ 70%, iar gazele naturale tranzacționate pe piețele europene au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste trei ani. Această evoluție are un impact direct asupra inflației. Potrivit estimărilor realizate de Capital Economics, fiecare creștere de 5% a prețului petrolului adaugă aproximativ 0,1 puncte procentuale la inflația din economiile dezvoltate.

Creșterea costurilor la energie se propagă rapid în întreaga economie, afectând transportul, producția industrială și prețurile bunurilor de consum.

Impactul asupra economiei globale

Pe lângă presiunea asupra inflației, prețurile ridicate ale petrolului pot încetini semnificativ ritmul de creștere economică.

Datele publicate de Fondul Monetar Internațional arată că o creștere persistentă de 10% a prețului petrolului poate reduce producția economică globală cu aproximativ 0,1–0,2%.

Istoria arată că șocurile energetice au avut adesea consecințe majore asupra economiei. Creșterile bruște ale prețurilor petrolului au contribuit la declanșarea unor recesiuni importante în Statele Unite, inclusiv în 1973, 1980, 1990 și 2008. Aceste episoade au demonstrat cât de vulnerabile sunt economiile moderne la perturbările din piața energiei.

Băncile centrale, prinse într-o dilemă dificilă

Un scenariu stagflaționist pune băncile centrale într-o situație extrem de complicată. În mod normal, inflația ridicată este combătută prin creșterea ratelor dobânzilor. Totuși, această măsură încetinește economia și poate amplifica stagnarea. În acest context, oficialii monetari sunt nevoiți să găsească un echilibru dificil între controlul inflației și menținerea creșterii economice.

Președintele filialei din Chicago a Federal Reserve, Austan Goolsbee, a descris situația drept una extrem de delicată pentru factorii de decizie.

„Un mediu stagflaționist este la fel de inconfortabil ca oricare altul”, a spus acesta într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal.

Pe piețele financiare, investitorii își ajustează deja așteptările privind politica monetară. În cazul Banca Centrală Europeană, piețele estimează acum cel puțin o creștere a dobânzii în acest an, în timp ce înainte de escaladarea conflictului existau șanse semnificative pentru reducerea ratelor.

Și în cazul Banca Angliei, scenariile privind relaxarea politicii monetare au fost în mare parte abandonate, investitorii anticipând acum posibilitatea unei majorări a dobânzilor.

Piețele de obligațiuni reacționează rapid

Una dintre cele mai rapide reacții la aceste temeri a apărut pe piețele de obligațiuni guvernamentale.

Investitorii încep să evite titlurile cu venit fix care nu sunt protejate împotriva inflației, deoarece creșterea prețurilor erodează valoarea reală a randamentelor.

În Regatul Unit, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe doi ani au crescut cu aproape 50 de puncte de bază într-o singură săptămână, cea mai abruptă mișcare de la turbulențele bugetare din 2022.

Evoluții similare au fost înregistrate și în Germania și Australia, unde randamentele pe termen scurt au crescut cu peste 30 de puncte de bază.

În schimb, randamentele obligațiunilor pe doi ani din Statele Unite au urcat mai moderat, cu aproximativ 13 puncte de bază.

În acest context, tot mai mulți investitori se orientează către obligațiuni indexate la inflație, unde atât principalul, cât și dobânda sunt ajustate în funcție de evoluția prețurilor.

De ce SUA ar putea rezista mai bine

Economiștii spun că impactul stagflației ar putea fi diferit de la o regiune la alta.

Potrivit analizei realizate de strategul global senior Michael Every de la Rabobank, Statele Unite ar putea fi mai puțin vulnerabile decât Europa sau Asia în fața unui șoc energetic.

Unul dintre motive este faptul că economia americană este mult mai autosuficientă în ceea ce privește resursele energetice și anumite materii prime strategice.

Pe lângă petrol, SUA dețin producție internă importantă și pentru alte resurse esențiale, inclusiv îngrășăminte sau heliu, utilizat în industria semiconductorilor. Această poziție relativ avantajoasă se reflectă și în evoluția piețelor bursiere.

Indicele S&P 500 a scăzut cu aproximativ 2% într-o săptămână, în timp ce piețele europene au pierdut peste 5%, iar indicele regional asiatic MSCI Asia Pacific ex-Japan a scăzut cu peste 6%.

Refugiile investitorilor într-un scenariu stagflaționist

Stagflația este considerată unul dintre cele mai dificile medii pentru investitori deoarece afectează simultan mai multe clase de active.

Acțiunile sunt lovite de încetinirea economiei, obligațiunile suferă din cauza inflației, iar chiar și aurul poate avea performanțe slabe în anumite momente, deoarece nu generează randament.

Metalul prețios a scăzut cu aproximativ 2% într-o singură săptămână, pe fondul vânzărilor generate de nevoia investitorilor de a acoperi pierderi din alte active.

În schimb, moneda americană s-a dovedit până acum cea mai solidă destinație pentru capitalul global.

Dolarul s-a apreciat față de majoritatea monedelor din economiile dezvoltate, pe fondul percepției că economia americană poate gestiona mai bine un eventual șoc energetic.

Strategul valutar Kit Juckes de la Société Générale subliniază această diferență structurală: „SUA este un mare producător de petrol și poate rezista unui șoc petrolier – deși vor exista consecințe politice”.

În schimb, Europa rămâne mult mai vulnerabilă la volatilitatea pieței energetice, ceea ce amplifică temerile privind revenirea unui scenariu stagflaționist la scară globală.