Șeful Băncii Greciei avertizează: Euroobligațiunile, cheia competitivității UE

Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, reamintește că euroobligațiunile reprezintă un instrument esențial pentru stabilitatea și competitivitatea Uniunii Europene. Într-un interviu acordat publicației Politico, Stournaras a explicat că crizele recente au pus în evidență limitările bugetelor naționale în gestionarea problemelor complexe, cum ar fi tarifele comerciale americane, războiul Rusiei în Ucraina și restricțiile Chinei asupra exporturilor de materii prime critice.

Potrivit guvernatorului, fără obligațiuni comune pentru finanțarea apărării, tranziției verzi și investițiilor strategice, economia europeană nu va putea concura eficient pe scena globală. Sprijinul băncilor centrale din Germania și Olanda, după ce BCE a pus capăt unei dispute de 15 ani privind necesitatea unui „activ sigur de referință comun european”, aduce acum un argument suplimentar în favoarea euroobligațiunilor. „Mediul internațional actual a reprezentat un semnal de alarmă pentru factorii de decizie europeni. Impulsul politic rezultat este promițător”, a declarat Stournaras, subliniind că, deși opoziția Berlinului, reprezentată de cancelarul Friedrich Merz, persistă, el își propune să convingă guvernul german de necesitatea acestei măsuri, conform Politico.

Din izolare la consens european

Stournaras, fost ministru de finanțe al Greciei între 2012 și 2014, s-a aflat de mult timp printre puținii susținători ai euroobligațiunilor în Consiliul Guvernatorilor BCE, alături de colegul său italian. În perioada de vârf a crizei datoriilor suverane, poziția lor era adesea considerată motivată de interesul național.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

„Acum câțiva ani, eram doar unul sau doi membri care susțineam euroobligațiunile. Ceilalți ne priveau prin prisma sudului Europei. Astăzi, toți recunosc importanța lor”, a explicat Stournaras. Chiar și Bundesbank, liderul scepticilor din Germania, și-a schimbat între timp poziția, reflectând evoluția solidă a economiilor din sudul UE și reducerea implicită a subvențiilor necesare din Germania.

Apetitul investitorilor constituie un alt argument cheie. Euroobligațiunile oferă Europei un activ sigur, lichid și atractiv pentru capitalul global, reducând riscul ca surplusul de cont curent să fie parcat în afara regiunii și consolidând rolul euro ca monedă de rezervă.

Finanțare pentru obiective europene comune

Stournaras a evidențiat trei domenii esențiale care ar putea fi finanțate prin datorie comună: apărarea, tranziția verde și inovarea. Emisiunile de datorie ar trebui să servească scopuri clar definite și să sporească atractivitatea regiunii pentru investitori, reducând costurile împrumuturilor pentru guverne, companii și gospodării.

Datoria pe termen scurt ar permite investitorilor să „parcheze” temporar capital, în timp ce datoria pe termen lung stabilește un reper pentru proiecte cu amortizare îndelungată, cum ar fi infrastructura și investițiile strategice private.

Riscul moral și lecțiile trecutului

Guvernatorul a subliniat că euroobligațiunile nu înlocuiesc cadrele fiscale naționale solide și că nu sunt necesare noi reguli sau organisme de supraveghere. El a făcut referire la fondul de redresare post-pandemie de 800 de miliarde de euro ca exemplu de succes: finanțarea a fost condiționată de obiective clare și termene-limită, reducând riscul moral și sporind credibilitatea pe piețe.

Criticii ar putea aminti de cazuri precum Superbonus în Italia, unde fonduri din NGEU au fost utilizate pentru credite fiscale care au afectat bugetul, forțând măsuri corective ulterioare. Totuși, Stournaras rămâne optimist, apreciind că economia zonei euro este solidă, cu inflația pe drumul către obiectivul de 2% al BCE și activitatea economică rezistentă.

Perspective monetare și avertismente

Bancherul central a menționat că riscurile pentru creșterea economică și inflație sunt în general bilaterale, însă probabilitatea ca următoarea mișcare a BCE să fie o reducere a dobânzii este ușor mai mare decât cea de creștere. Totodată, a subliniat că nu există motive să se aștepte evenimente dramatice: „Dacă nu ne cade cerul în cap, nu vă așteptați la vești sexy de la Frankfurt anul acesta.”