Prima pagină » Șeful Băncii Greciei avertizează: Euroobligațiunile, cheia competitivității UE

Șeful Băncii Greciei avertizează: Euroobligațiunile, cheia competitivității UE

Șeful Băncii Greciei avertizează: Euroobligațiunile, cheia competitivității UE
sursă foto: Shutterstock

Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei, reamintește că euroobligațiunile reprezintă un instrument esențial pentru stabilitatea și competitivitatea Uniunii Europene. Într-un interviu acordat publicației Politico, Stournaras a explicat că crizele recente au pus în evidență limitările bugetelor naționale în gestionarea problemelor complexe, cum ar fi tarifele comerciale americane, războiul Rusiei în Ucraina și restricțiile Chinei asupra exporturilor de materii prime critice.

Potrivit guvernatorului, fără obligațiuni comune pentru finanțarea apărării, tranziției verzi și investițiilor strategice, economia europeană nu va putea concura eficient pe scena globală. Sprijinul băncilor centrale din Germania și Olanda, după ce BCE a pus capăt unei dispute de 15 ani privind necesitatea unui „activ sigur de referință comun european”, aduce acum un argument suplimentar în favoarea euroobligațiunilor. „Mediul internațional actual a reprezentat un semnal de alarmă pentru factorii de decizie europeni. Impulsul politic rezultat este promițător”, a declarat Stournaras, subliniind că, deși opoziția Berlinului, reprezentată de cancelarul Friedrich Merz, persistă, el își propune să convingă guvernul german de necesitatea acestei măsuri, conform Politico.

Din izolare la consens european

Stournaras, fost ministru de finanțe al Greciei între 2012 și 2014, s-a aflat de mult timp printre puținii susținători ai euroobligațiunilor în Consiliul Guvernatorilor BCE, alături de colegul său italian. În perioada de vârf a crizei datoriilor suverane, poziția lor era adesea considerată motivată de interesul național.

„Acum câțiva ani, eram doar unul sau doi membri care susțineam euroobligațiunile. Ceilalți ne priveau prin prisma sudului Europei. Astăzi, toți recunosc importanța lor”, a explicat Stournaras. Chiar și Bundesbank, liderul scepticilor din Germania, și-a schimbat între timp poziția, reflectând evoluția solidă a economiilor din sudul UE și reducerea implicită a subvențiilor necesare din Germania.

Apetitul investitorilor constituie un alt argument cheie. Euroobligațiunile oferă Europei un activ sigur, lichid și atractiv pentru capitalul global, reducând riscul ca surplusul de cont curent să fie parcat în afara regiunii și consolidând rolul euro ca monedă de rezervă.

Finanțare pentru obiective europene comune

Stournaras a evidențiat trei domenii esențiale care ar putea fi finanțate prin datorie comună: apărarea, tranziția verde și inovarea. Emisiunile de datorie ar trebui să servească scopuri clar definite și să sporească atractivitatea regiunii pentru investitori, reducând costurile împrumuturilor pentru guverne, companii și gospodării.

Datoria pe termen scurt ar permite investitorilor să „parcheze” temporar capital, în timp ce datoria pe termen lung stabilește un reper pentru proiecte cu amortizare îndelungată, cum ar fi infrastructura și investițiile strategice private.

Riscul moral și lecțiile trecutului

Guvernatorul a subliniat că euroobligațiunile nu înlocuiesc cadrele fiscale naționale solide și că nu sunt necesare noi reguli sau organisme de supraveghere. El a făcut referire la fondul de redresare post-pandemie de 800 de miliarde de euro ca exemplu de succes: finanțarea a fost condiționată de obiective clare și termene-limită, reducând riscul moral și sporind credibilitatea pe piețe.

Criticii ar putea aminti de cazuri precum Superbonus în Italia, unde fonduri din NGEU au fost utilizate pentru credite fiscale care au afectat bugetul, forțând măsuri corective ulterioare. Totuși, Stournaras rămâne optimist, apreciind că economia zonei euro este solidă, cu inflația pe drumul către obiectivul de 2% al BCE și activitatea economică rezistentă.

Perspective monetare și avertismente

Bancherul central a menționat că riscurile pentru creșterea economică și inflație sunt în general bilaterale, însă probabilitatea ca următoarea mișcare a BCE să fie o reducere a dobânzii este ușor mai mare decât cea de creștere. Totodată, a subliniat că nu există motive să se aștepte evenimente dramatice: „Dacă nu ne cade cerul în cap, nu vă așteptați la vești sexy de la Frankfurt anul acesta.”

Alte articole importante
Fitch: România are nevoie de un guvern funcțional și de un plan credibil pentru deficit
Fitch: România are nevoie de un guvern funcțional și de un plan credibil pentru deficit
România se află într-o perioadă critică pentru ratingul său suveran, iar prelungirea crizei politice ar putea crește riscul unei retrogradări în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. Avertismentul vine de la Malgorzata Krzywicka, analistă la agenția de evaluare financiară Fitch Ratings, într-o declarație acordată Bloomberg.  Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul suveran al României la […]
Boom-ul centrelor de date ajunge la satul austriac Kronstorf. Google se lovește de rezistența localnicilor
Tehnologie
Boom-ul centrelor de date ajunge la satul austriac Kronstorf. Google se lovește de rezistența localnicilor
Europa intră într-o perioadă în care infrastructura digitală începe să concureze pentru aceleași resurse cu industria tradițională, gospodăriile și sistemul energetic. Extinderea inteligenței artificiale presupune investiții uriașe în centre de date, iar aceste facilități au nevoie de cantități tot mai mari de electricitate și apă. Unul dintre cele mai vizibile exemple se află în Austria, […]
Deficitul României se ajustează, însă economia reală pierde teren. Companiile intră în toamnă cu noi riscuri
Deficitul României se ajustează, însă economia reală pierde teren. Companiile intră în toamnă cu noi riscuri
România ajunge în toamna lui 2026 într-un punct în care două realități economice evoluează în direcții diferite. Pe de o parte, ajustarea fiscală începe să producă rezultate vizibile în indicatorii bugetari, iar inflația este mult sub nivelul atins în urmă cu câteva luni. Pe de altă parte, economia reală resimte presiuni tot mai puternice, în […]
Lucrările de construcții noi au avut cel mai puternic avans
Macroeconomie
Lucrările de construcții noi au avut cel mai puternic avans
Volumul lucrărilor de construcții din România a înregistrat o creștere de 11,2% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). După ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 8,2%. Pe serie brută, […]
ANAF Antifraudă declanșează Operațiunea FOCUS: 180 de case de schimb valutar, verificate simultan
Macroeconomie
ANAF Antifraudă declanșează Operațiunea FOCUS: 180 de case de schimb valutar, verificate simultan
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a declanșat o amplă acțiune de control în domeniul schimbului valutar. Inspectorii verifică simultan 180 de case de schimb valutar din întreaga țară, în cadrul Operațiunii FOCUS – Fiscalizarea Operațiunilor și Conformarea Unităților de Schimb, potrivit unui comunicat transmis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Acțiunea reprezintă extinderea la […]
Parlamentul European schimbă regulile pentru comerțul online. Taxă pentru fiecare colet și o nouă Autoritate vamală
Companii
Parlamentul European schimbă regulile pentru comerțul online. Taxă pentru fiecare colet și o nouă Autoritate vamală
Parlamentul European a aprobat miercuri, la Strasbourg, reforma amplă a Codului vamal al Uniunii Europene, prin care blocul comunitar introduce reguli mai stricte pentru comerțul electronic și schimbă modul în care sunt gestionate importurile. Printre principalele măsuri se numără instituirea unei taxe de procesare pentru fiecare articol cumpărat de la comercianți din afara UE și […]