Răsturnare de poziție la Berlin: Bundesbank susține extinderea datoriei comune a UE

Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, susține că Uniunea Europeană trebuie să își adapteze instrumentele financiare la contextul geopolitic și economic actual, inclusiv prin emiterea unui volum mai mare de euroobligațiuni. Într-un interviu acordat publicației Politico, oficialul german a afirmat că schimbarea de poziție reflectă „o realitate diferită” față de anii în care Berlinul respingea ferm ideea utilizării acestor instrumente financiare.

Declarațiile lui Joachim Nagel vin înaintea unui summit informal al liderilor UE dedicat competitivității economice a blocului comunitar și îl plasează într-o poziție diferită față de cancelarul Friedrich Merz, care consideră că datoria comună trebuie utilizată strict în situații excepționale.

De la scepticism la deschidere față de euroobligațiuni

„A face Europa atractivă înseamnă și a atrage investitori din exterior”, a declarat Joachim Nagel pentru Politico. În opinia sa, o piață europeană mai lichidă pentru active sigure denominate în euro ar consolida poziția Uniunii pe piețele financiare globale.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Pentru prima dată, bancherii centrali din zona euro par să susțină în mod coordonat ideea creării unui activ sigur comun la nivel european. „Beneficiile creării unui activ sigur de referință comun la nivel european, cu lichiditate ridicată, la nivelul întregii zone euro, sunt clare. Sunt necesare măsuri”, a afirmat șeful Bundesbank. Această poziție reprezintă o ruptură simbolică față de tradiția Germaniei.

Bundesbank a fost mult timp una dintre vocile cele mai critice față de mutualizarea datoriilor în UE, alături de statele nordice considerate „frugale”. Argumentul principal a fost acela că euroobligațiunile pot slăbi disciplina fiscală și pot transfera riscurile financiare între statele membre.

Tensiuni între Berlin și Paris pe tema datoriei comune

Schimbarea de ton a lui Nagel intervine într-un moment delicat pentru guvernul german. La începutul săptămânii, Berlinul a respins apelul președintelui francez Emmanuel Macron de a emite mai multe euroobligațiuni pentru finanțarea unor sectoare strategice precum inteligența artificială, apărarea europeană, semiconductorii și robotica.

Macron a susținut că investitorii globali caută alternative la dolarul american, pe fondul incertitudinilor legate de politica externă a președintelui american Donald Trump. „Piața globală se teme din ce în ce mai mult de dolarul american. Caută alternative. Haideți să-i oferim obligațiuni europene”, a declarat liderul francez.

Până acum, datoria comună a fost utilizată doar în contexte excepționale, precum programul de redresare post-pandemie în valoare de 800 de miliarde de euro sau împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei pentru susținerea apărării sale împotriva Rusiei. Statele din nordul Europei au insistat că aceste măsuri trebuie să rămână limitate la situații de criză.

Nagel explică însă că mediul actual justifică o reevaluare. „Tradiția este o reflectare a realității trecutului. Acum avem o realitate diferită”, a spus el, subliniind că securitatea Europei nu a mai fost atât de amenințată de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Euroobligațiuni, dar cu condiții stricte

Deși pledează pentru un activ sigur comun, șeful Bundesbank nu propune o relaxare a disciplinei fiscale. El a precizat că datoria europeană ar trebui utilizată pentru „scopuri specifice”, iar mecanismele de control trebuie să fie clar definite atât la nivel european, cât și național.

„Datoria europeană nu este un prânz gratuit”, a avertizat Nagel. În opinia sa, orice extindere a emisiunilor comune trebuie să fie însoțită de eforturi de consolidare fiscală la nivel național, pentru a evita riscurile privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Întrebat ce volum al emisiunii ar fi necesar pentru a crea un activ cu adevărat lichid și relevant pentru investitori, el a refuzat să ofere cifre concrete. „Nu vă voi da o cifră”, a spus acesta, adăugând că piețele au nevoie de indicii clare privind volumul și calendarul emisiunilor pentru a considera instrumentul credibil.

Autonomie economică și euro digital

Pentru Joachim Nagel, consolidarea pieței de capital și emiterea unui activ sigur european fac parte dintr-o strategie mai amplă de creștere a autonomiei economice a Uniunii Europene. El a atras atenția asupra dependenței Europei de infrastructura de plăți dominată de companii americane precum Visa și Mastercard. „Soluțiile de plată, într-un scenariu extrem, ar putea fi transformate în arme”, a spus el, sugerând că UE trebuie să dezvolte alternative proprii pentru a reduce vulnerabilitățile externe.

În acest context, proiectul monedei euro digitale și integrarea mai profundă a pieței de capital ar putea întări poziția internațională a monedei unice. Totuși, Nagel a respins ideea unei confruntări directe cu dolarul american sau a unei strategii menite să „fure coroana” monedei SUA. El a precizat că extinderea liniilor de credit ale Băncii Centrale Europene către alte bănci centrale din lume are la bază considerente de politică monetară, nu obiective geopolitice. „Este vorba despre politica monetară”, a subliniat acesta.

Deși consideră că „euro ar putea juca un rol semnificativ” pe măsură ce investitorii își reechilibrează portofoliile într-un context global incert, șeful Bundesbank pledează pentru o evoluție graduală. „Nu sunt în favoarea trecerii rapide de la un nivel la altul. Sunt mulțumit de progresul treptat în ceea ce privește rolul internațional al monedei euro, atâta timp cât acesta se îndreaptă în direcția corectă”, a concluzionat Joachim Nagel.