Tinerii români cred că „nu pot fi păcăliți online”, dar studiile arată contrariul. Cine cade cel mai des în plasa țeparilor digitali

Românii se declară tot mai încrezători că pot recunoaște o înșelătorie online, însă realitatea arată altceva. Tinerii din generațiile Z și Millennials sunt convinși că pot „mirosi” orice scam. Însă, specialiștii spun că tocmai această siguranță îi transformă în ținte perfecte pentru escrocii tot mai sofisticați.

Tinerii români nu cred în escrocii care îi pot păcăli online

Un nou studiu realizat pe un eșantion de 1.000 de români arată că 65% dintre respondenți se declară „foarte” sau „oarecum încrezători” că pot identifica o țeapă online.

La prima vedere, cifrele par încurajatoare. În realitate, nivelul de vulnerabilitate digitală rămâne ridicat, mai ales în rândul tinerilor care se consideră experți în mediul online.

China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice

21:01

ANALIZĂ

Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă

19:35

ANALIZĂ

Cei mai siguri pe abilitățile lor sunt tinerii din generațiile Z (18-24 de ani) și Millennials (25-34 de ani). Aproximativ 80% dintre ei spun că pot recunoaște rapid o înșelătorie digitală, considerându-se adevărați „detectivi online”.

La polul opus, generația Baby Boomers (peste 55 de ani) se arată mult mai prudentă. Aproape jumătate dintre respondenții din această categorie (48%) recunosc că nu sunt siguri dacă ar putea detecta un scam. Mai ales când este vorba despre reclame false, concursuri „senzaționale” sau oferte promoționale care par prea bune ca să fie adevărate.

De fapt, tinerii sunt mai predispuși la țepe digitale, tocmai pentru că petrec mai mult timp online și tind să creadă că „li se întâmplă doar altora”. Încrederea excesivă în propriile cunoștințe digitale devine principala lor vulnerabilitate.

„Cea mai bună apărare este prudența”, spun experții

Reprezentanții Revolut atrag atenția că în timp ce conștientizarea riscurilor crește, românii nu dispun încă de reflexele corecte pentru a se proteja complet în mediul online.

„Escrocii devin tot mai pricepuți. Cea mai bună apărare este prudența”, avertizează Florina Moisei, Country Manager al Revolut Bank UAB Vilnius, Sucursala București.

Potrivit acesteia, fraudele online se adaptează continuu. Scammerii folosesc identități vizuale, pagini de plată și mesaje care imită perfect branduri cunoscute.

„Deşi românii devin din ce în ce mai conştienţi de înşelătoriile online, încrederea în capacitatea proprie de a se apăra este, încă, la un nivel redus. Pe măsură ce cumpărăturile se mută pe platformele de socializare, escrocii devin mai pricepuţi în a imita mărcile de încredere”, a explicat Moisei pentru Agerpres.

Specialista subliniază că verificarea adresei web, evitarea linkurilor suspecte și efectuarea plăților doar prin aplicații sigure sunt măsuri simple, dar esențiale.

„Chiar și o singură neatenție poate însemna pierderea banilor din cont. Escrocii știu să apese exact butoanele emoționale – frica, graba, dorința de a profita de o reducere”, a adăugat reprezentanta Revolut.

Românii, împărțiți între magazinele fizice și cumpărăturile online

Pe fondul expansiunii comerțului digital, obiceiurile de consum ale românilor sunt în continuă schimbare.

Potrivit aceluiași studiu, 26% dintre români preferă în continuare magazinele fizice, în timp ce un procent egal face cumpărături mai des online.

Diferențele devin însă vizibile între sexe:

• 30% dintre femei aleg magazinele tradiționale, preferând contactul direct cu produsele.

• 32% dintre bărbați fac cumpărături exclusiv online, fiind mai atrași de rapiditate și de promoțiile de pe platformele digitale.

Atât femeile, cât și bărbații își descoperă cele mai multe oferte din social media (35%) sau direct de pe site-urile magazinelor (35%).

Însă tocmai rețelele sociale reprezintă cea mai mare capcană pentru escroci, care exploatează reclame sponsorizate, conturi false și linkuri către site-uri care imită platforme legitime.