De ce nu ne putem opri din cumpărături de Black Friday: trucurile psihologice care ne fac să cheltuim fără măsură

Black Friday, cel mai mare eveniment global de shopping, nu este doar o sărbătoare a reducerilor, ci și un experiment psihologic în masă. Comercianții știu exact cum să ne manipuleze emoțiile, cum să ne grăbească deciziile și cum să transforme cumpărăturile într-un impuls aproape imposibil de controlat. Potrivit unui studiu publicat în Psychology Today, marketingul de Black Friday acționează direct asupra creierului emoțional, nu asupra celui rațional, exploatând frica de a pierde, dorința de apartenență și satisfacția instantanee.

Raritatea și frica de a pierde: „Doar azi, doar acum!”

Unul dintre cele mai puternice mecanisme psihologice care ne determină să cumpărăm impulsiv este principiul rarității. Atunci când ni se spune că un produs este „disponibil pentru scurt timp” sau că „stocurile sunt limitate”, creierul nostru reacționează instantaneu. Dorința de a deține acel obiect crește brusc, chiar dacă nu avem o nevoie reală.

„Ofertele de timp limitat și produsele exclusive sunt construite pentru a exploata exact acest instinct”, explică psihologii.

Deficitul bugetar scade sub așteptări, dar rămâne ridicat: România a încheiat 2025 cu 7,65% din PIB

10:37

Wizz Air raportează trafic record și progrese semnificative la punctualitate în 2025

10:21

De fiecare dată când vedem un cronometru pe un site de cumpărături, ne simțim presați să acționăm. Această teamă de a rata oportunitatea, cunoscută sub termenul FOMO („fear of missing out”), stimulează impulsul de cumpărare instantanee.

Astfel, deciziile pe care le luăm sunt extrem de rapide, adesea iraționale.

„Percepția rarității intensifică dorința. Cu cât credem că un produs este mai greu de obținut, cu atât ni-l dorim mai mult”, arată Psychology Today.

Cumpărăm pentru că și alții cumpără

Un alt mecanism subtil, dar extrem de eficient, ţine de statutul social. În timpul Black Friday, imaginile cu magazine pline, cozi uriașe și postări pe rețelele sociale creează senzația că toată lumea cumpără.

„Dacă atâția oameni se grăbesc spre aceleași oferte, înseamnă că trebuie să fie reale”, ne spunem instinctiv.

Această presiune colectivă ne împinge să ne alăturăm mulțimii, chiar dacă nu aveam intenția de a cheltui bani.

Rețelele sociale amplifică fenomenul. Clipurile cu „haul-uri” de cumpărături, selfie-urile din mall-uri și unboxing-urile contribuie la normalizarea comportamentului de consum excesiv.

Astfel, cumpărarea unui produs nu mai este doar o alegere individuală, ci devine o formă de apartenență socială.

„Black Friday transformă consumul într-un eveniment de grup. Nu mai cumperi pentru că ai nevoie, ci pentru că ceilalți o fac”, explică cercetătorii în comportament al consumatorului.

Iluzia reducerilor spectaculoase

Un alt truc care ne face să credem că am descoperit o afacere unică este teoria prețului de referință. Fiecare consumator are în minte un „preț corect” pentru un produs. Comercianții exploatează acest mecanism afișând prețuri originale umflate, alături de un preț „redus”.

De exemplu, un televizor afișat ca redus de la 4.000 la 2.499 de lei ne dă impresia unei economii uriașe. În realitate, prețul de 4.000 de lei poate să nu fi existat niciodată.

Diferența vizuală dintre prețuri creează iluzia reducerii, iar creierul nostru reacționează pozitiv la sentimentul de câștig.

„De multe ori, ofertele nu sunt mai avantajoase decât în alte perioade ale anului. Dar percepția că ‘economisim’ ne oferă o satisfacție psihologică puternică”, notează autorii articolului din Psychology Today.

Acesta este motivul pentru care, chiar și atunci când știm că o reducere nu este reală, emoția de moment câștigă în fața logicii.

Emoțiile dictează comportamentul de Black Friday

Zeci de ani de cercetări în psihologia consumului au demonstrat că deciziile de cumpărare sunt în primul rând emoționale, nu raționale.

Atmosfera de Black Friday – cu muzică festivă, lumini strălucitoare, bannere roșii și cronometre care ticăie – este concepută pentru a declanșa reacții instinctive.

Această combinație de stimulare vizuală și auditivă activează centrii plăcerii din creier, determinând eliberarea de dopamină, hormonul fericirii. Astfel, suntem tentaţi să cumpărăm pentru senzație, nu pentru utilitate.

„E al meu!” – de ce nu putem renunța la produsele din coș

Odată ce un produs ajunge în coșul nostru, mintea începe să îl considere deja posesie personală. Psihologii numesc acest fenomen „efectul de apartenență” sau efectul lui „e al meu”.

Chiar și fără să finalizăm achiziția, simplul gest de a adăuga un articol în coș activează sentimentul de proprietate. Astfel, renunțarea la acel produs ne provoacă o pierdere emoțională – de parcă am fi fost deposedați de ceva ce ne aparține deja.

Regretul post-Black Friday

Când adrenalina dispare și pachetele ajung acasă, apare inevitabil întrebarea: „Chiar aveam nevoie de toate acestea?” Mulți cumpărători experimentează regretul post-achiziție, un fenomen comun asociat cu cumpărăturile impulsive.

De multe ori, produsele cumpărate cu entuziasm ajung uitate în dulapuri, iar satisfacția inițială este înlocuită de vinovăție sau frustrare. Psihologii spun că acest ciclu – dorință, achiziție, regret – este esența culturii de consum moderne.