Top cele mai vorbite limbi la nivel mondial în 2025: cine deține supremația lingvistică pe planetă?

Lumea devine tot mai interconectată, iar harta lingvistică reflectă clar această tendință. Conform unei analize realizate de Ethnologue, și preluate de Visual Capitalist, în 2025 există un clasament clar cu cele mai vorbite limbi la nivel global, combinând vorbitorii nativi cu cei care le stăpânesc ca a doua limbă.

Engleza – limba globală, predominență prin adopție

Engleza se menține pe primul loc în topul limbilor vorbite în 2025, cu un total de 1,528 miliarde de vorbitori, însă marea majoritate a acestora — aproximativ 1,138 de milioane — o folosesc ca a doua limbă. Doar 390 de milioane sunt vorbitori nativi, reprezentând circa 25,5% din total. Această proporție scoate în evidență modul în care engleza s-a impus ca lingua franca mondială, nu prin naștere, ci prin amploarea adopției sale în afaceri, educație sau cultură.

Instituțiile educaționale, mediul digital și platformele din social media întăresc constant influența limbii engleze, iar această cerere crescândă alimentează și mai mult expansiunea sa globală.

Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025

14:16

Inflația în 2025. Ce țări au pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare anul acesta

13:25

Mandarin și spaniola dominează prin numărul de vorbitori nativi

Mandarina ocupă locul al doilea, cu 1,184 miliarde de vorbitori în total. În contrast cu engleza, majoritatea covârșitoare a vorbitorilor mandarină — 990 de milioane, adică 83,6% — o folosesc ca limbă maternă. Această cifră reflectă populația imensă a Chinei și gradul limitat până acum de răspândire a acestei limbi în afara granițelor țării.

În mod similar, spaniola (558 milioane de vorbitori) își menține poziția ridicată gratie celor 484 milioane de vorbitori nativi, concentrați în special în America Latină și Spania, reprezentând 86,7% din totalul utilizatorilor săi. Aceste cifre relevă că populațiile numeroase din Asia de Sud și America Latină sunt adevăratele motoare ale poziționării acestor limbi în top.

O privire asupra limbilor din Asia de Sud și Africa

Tendințele demografice din regiunea Asiei de Sud se reflectă în poziționarea limbilor hindi și bengali în top. Hindi are 609 milioane de vorbitori, dintre care 345 milioane nativi și 264 milioane de utilizatori secundari, iar bengali numără 284 milioane în total, cu o rată ridicată de vorbitori nativi (85%). De asemenea, urdu are 246 milioane de utilizatori răspândiți în Pakistan, India și diaspora globală.

Pe continentul african, limbile swahili și nigerian pidgin ilustrează o creștere lingvistică rapidă. În ciuda unui număr mic de vorbitori ca limbă maternă (sub 10 milioane), aceste limbi devin tot mai răspândite în regiune, cu peste 80 de milioane de utilizatori datorită comerțului și mass-media regionale.

Clasamentul celor mai vorbite limbi în 2025 (total vorbitori în milioane)

1. Engleză – 1.528 (390 nativi, 1.138 ca a doua limbă)

2. Mandarin – 1.184 (990 nativi, 194 ca a doua limbă)

3. Hindi – 609 (345 nativi, 264 ca a doua limbă)

4. Spaniolă – 558 (484 nativi, 74 ca a doua limbă)

5. Arabă standard – 335 (0 nativi, 335 ca a doua limbă. Araba standard este învățată în școli, după ce copiii au învățat deja dialectele locale.)

6. Franceză – 312 (74 nativi, 238 ca a doua limbă)

7. Bengali – 284 (242 nativi, 43 ca a doua limbă)

8. Portugheză – 267 (250 nativi, 17 ca a doua limbă)

9. Rusă – 253 (145 nativi, 108 ca a doua limbă)

10. Indonesiana – 252 (75 nativi, 177 ca a doua limbă)

Evoluția și implicarea limbilor în societatea globală

Engleza este încă „cheia” care deschide ușile oportunităților globale, de aceea numărul uriaș de oameni care o învață ca a doua limbă continuă să crească. Totodată, dimensiunea populațiilor native ancorează puternic limba mandarină, spaniola sau hindi în fruntea topurilor.

Creșterea economică și globalizarea pot determina, în viitor, limbile africane emergente și cele din Asia de Sud să urmeze traiectoria englezei, devenind instrumente lingvistice globale și regionale tot mai influente. Evoluția va depinde în mare măsură de dinamica demografică, de fluxurile comerciale și digitale, precum și de politicile educaționale din diverse colțuri ale lumii.