Exodul talentelor către Emiratele Arabe Unite e impulsionat de nevoia de a-i menține fericiți pe traderii de top, comentează Bloomberg, adăugând că entuziasmul pentru acest spațiu pare de neoprit. Nici conflictele din regiune nu par să-i sperie pe investitori. Dubai și Abu Dhabi oferă un amestec irezistibil: zero impozit pe venit, fus orar care conectează Estul cu Vestul, o calitate ridicată a vieții și, pentru traderii indieni (o comunitate numeroasă în Emirate), apropierea de familie. Pentru a impulsiona această tendință, Emiratele Arabe au decuplat statutul de rezident de cel de angajat, au extins accesul la vizele „golden” pentru persoane cu averi mari, au eliminat cerințele privind acționari locali majoritari, au adoptat săptămâna de lucru occidentală (luni-vineri) și au legalizat concubinajul.
În 2023, Danny Yong, veteran al industriei hedge fund, a pierdut un trader valoros și asta nu din lipsa unei oferte competitive, ci dintr-un motiv surprinzător: expertul dorea cu orice preț să se mute într-un oraș rival. Firma lui Yong, Dymon Asia Capital, are sediul la Singapore, la fel ca traderul. Totuși, o companie concurentă, cu birou în Dubai, a reușit să-l convingă.
În câteva săptămâni, Yong a luat decizia strategică: „Dacă talentele merg în deșert, atunci mergem și noi”. Dymon și-a deschis biroul în Dubai, în octombrie, a închiriat un spațiu mult mai generos și are ca obiectiv să angajeze zece manageri de portofoliu până la finalul anului.
Această mișcare rapidă arată că, în ciuda avantajelor fiscale din Singapore, Emiratele Arabe Unite încep să câștige teren decisiv în lupta pentru talente. Și nu doar datorită celor peste 3.000 de miliarde de dolari controlați de fondurile suverane și familiile înstărite din regiune, ci și datorită presiunii exercitate de traderii de elită, care cer relocarea.
Foto: Shutterstock
Dubai și Abu Dhabi oferă un amestec irezistibil: zero impozit pe venit, fus orar care conectează Estul cu Vestul, o calitate ridicată a vieții și, pentru traderii indieni (o comunitate numeroasă în Emirate), apropierea de familie. Rezultatul? Relocări masive — unele motivate profesional, altele personal. Într-un caz relatat de Bhaskar Dasgupta, un manager de hedge fund s-a îndrăgostit de o femeie stabilită în Dubai, iar firma lui a deschis imediat un birou acolo.
Creșterea este documentată în cifre: peste 75 de fonduri hedge activează azi în Dubai, față de doar 10 în urmă cu un deceniu. Forța de muncă pe insula Al Maryah din Abu Dhabi a crescut cu 17% într-un singur an. Iar numărul profesioniștilor americani înregistrați în hedge fund-urile din Emirate a crescut cu peste 400% între 2023 și 2025.
Conform unei analize Bloomberg, realizată pe baza datelor Revelio Labs, aproximativ 77% dintre profesioniștii din hedge fund-uri care s-au mutat în UAE în ultimii cinci ani proveneau din Marea Britanie. Regulile fiscale mai aspre, dificultățile de obținere a rezidenței în Singapore sau restricțiile pandemice dure din Hong Kong au alimentat exodul.
Paul Marshall, cofondator al unui fond britanic care administrează 70 miliarde dolari, a rezumat motivația relocării într-un mod brutal de sincer:
„Impozit pe venit? 45% în Marea Britanie, 0% în Abu Dhabi. Impozit pe câștigurile de capital? 24% în UK, 0% în Abu Dhabi. Pe scurt, Abu Dhabi dă lovitura”.
Guvernul UAE și-a regândit complet modelul de atragere a expaților. În timpul pandemiei, au decuplat statutul de rezident de cel de angajat, au extins accesul la vizele „golden” pentru persoane cu averi mari, au eliminat cerințele privind acționari locali majoritari, au adoptat săptămâna de lucru occidentală (luni-vineri) și au legalizat concubinajul.
Centrele financiare DIFC (Dubai International Financial Centre) și ADGM (Abu Dhabi Global Market) trimit delegații în orașe-rival, atrag fonduri cu promisiuni de spațiu, facilități și conexiuni cu banii locali. Noi turnuri de birouri sunt în construcție în Dubai, dedicate fondurilor de investiții.
„Ce s-a construit în DIFC și ADGM nu e o modă trecătoare”, spune Kish Desai, care a lansat operațiunile Tourmaline Partners în Dubai în aprilie. „Migrarea va continua ani de zile”.
Foto: Shutterstock
Nu toți sunt convinși că UAE este soluția ideală. Ken Griffin, de la Citadel, e reticent față de birourile „în exil”, care izolează echipele. Francesco Filia de la Fasanara Capital, prezent în regiune de zeci de ani, avertizează că apropierea geografică de fondurile suverane nu garantează accesul la capital:
„Cred că 90% dintre noii veniți vor fi dezamăgiți”, spune el, citat de Bloomberg.
Totuși, cazuri precum Millennium Management, care a deschis birou în Dubai la cererea unei echipe interne și a ajuns la 120 de angajați și 25 de echipe, contrazic scepticismul. Brevan Howard tratează Abu Dhabi ca hub central. Steve Cohen și Point72 au trecut pragul de 40 de angajați în Dubai. Dmitry Balyasny și-a dublat spațiul de birouri pentru a putea acomoda 60 de persoane.
Dincolo de cifre, se conturează o adevărată comunitate socială. La Abu Dhabi, „Side Hustle Group” adună sute de profesioniști în evenimente tematice — cripto, vinuri, golf. La restaurantul L’Eto din Dubai, o vizită recentă a scos la iveală un grup de doamne în vârstă tricotând, în timp ce-și vizitau copiii — tineri expați în hedge funduri.
UAE își croiește loc printre marile centre financiare globale, nu prin tradiție academică sau istoric bursier, ci prin eliminarea barierelor. Într-un climat fiscal global tot mai ostil pentru ultra-bogați, Dubai și Abu Dhabi joacă agresiv. Iar fondurile — cel puțin pentru moment — răspund prompt.
„Pentru mulți, o ședere temporară s-a transformat într-o relocare permanentă”, rezumă Salmaan Jaffery de la DIFC.
Întrebarea rămâne: în lipsa unei piețe locale lichide și a unei mase critice de start-upuri și investitori retail, cât de mult pot aceste două orașe să transforme un aflux de traderi bogați într-un ecosistem financiar durabil?