Transparența salarială schimbă regulile jocului pe piața muncii

Anul 2026 se conturează drept un punct de cotitură pentru piața muncii din România, pe fondul aplicării Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială. Din luna iunie, angajatorii vor fi obligați să furnizeze candidaților informații clare despre nivelul salarial sau intervalul de remunerare încă din fazele incipiente ale recrutării. Măsura urmărește reducerea diferențelor salariale nejustificate, combaterea discriminării și creșterea transparenței în procesul de angajare.

Negocierile dezechilibrate dispar

Până în prezent, o mare parte dintre candidați aflau salariul abia la interviu sau după parcurgerea mai multor etape de selecție. Practica favoriza negocieri dezechilibrate, în care lipsa de informații îi determina pe unii aplicanți să propună așteptări salariale sub nivelul real al pieței. Din 2026, această logică se schimbă, iar companiile vor fi nevoite să își ajusteze politicile interne și modul de comunicare a ofertelor.

Potrivit unui studiu realizat de platforma eJobs, doar aproximativ 40% dintre anunțurile de angajare din România includ, în prezent, informații despre salariu. Procentul este în creștere, însă majoritatea angajatorilor nu au început încă pașii concreți pentru implementarea cerințelor europene.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

Ce prevede directiva europeană și ce se schimbă pentru candidați

Directiva UE 2023/970 introduce obligația ca angajatorii să comunice nivelul inițial de salarizare sau intervalul salarial înainte de interviu sau în cadrul procesului de recrutare. De asemenea, companiilor le este interzis să solicite candidaților istoricul salarial anterior, pentru a evita perpetuarea diferențelor de remunerare.

Angajații vor avea dreptul să solicite informații despre salariile medii pentru poziții similare din cadrul aceleiași companii, precum și despre criteriile obiective utilizate pentru stabilirea remunerației și a evoluției acesteia. Măsura urmărește crearea unui cadru mai echitabil, în care diferențele salariale pot fi justificate prin competențe, performanță și responsabilități, nu prin negocieri opace.

În practică, candidații vor putea compara mai ușor ofertele și vor avea acces la informații relevante încă din momentul aplicării. Dispar, astfel, situațiile în care un candidat parcurge un proces lung de recrutare doar pentru a descoperi, la final, că salariul este sub așteptări.

Datele eJobs arată că anunțurile care afișează salariul atrag cu până la 40–50% mai multe aplicări și vizualizări decât cele care nu oferă această informație. Tendința sugerează că transparența devine un criteriu esențial în decizia de aplicare, iar companiile care evită publicarea salariilor riscă să fie dezavantajate în competiția pentru candidați.

Grad redus de pregătire în rândul companiilor

Deși termenul-limită pentru transpunerea directivei în legislația națională este 7 iunie 2026, numeroși angajatori nu au început încă procesul de adaptare. Reprezentanții eJobs indică faptul că aproximativ 60% dintre companii nu au făcut pași concreți pentru implementare, în ciuda faptului că procedurile interne și birocrația pot fi complexe.

Reticența este alimentată de mai mulți factori. Unele organizații se tem de posibile conflicte interne generate de diferențele salariale deja existente. Altele sunt preocupate de pierderea avantajului competitiv în negocierile cu potențialii angajați. Există și temeri legate de costurile administrative și de necesitatea reorganizării grilelor salariale.

În plus, transparența poate scoate la iveală situații în care salariile sunt sub media pieței, ceea ce ar putea obliga companiile să ajusteze remunerațiile pentru a rămâne atractive. Pentru angajatorii cu bugete limitate, acest proces poate crea presiuni financiare suplimentare.

Impactul asupra procesului de recrutare și competiției

Schimbarea regulilor de joc influențează direct dinamica recrutării. Candidații vor avea posibilitatea să selecteze mai rapid ofertele care corespund nivelului dorit de venit, ceea ce poate reduce timpul pierdut atât de aplicanți, cât și de angajatori. Totodată, crește presiunea asupra companiilor de a formula pachete salariale competitive și de a justifica diferențele dintre poziții similare.

Pe termen scurt, se anticipează o intensificare a competiției pentru candidații calificați, în special în domeniile cu deficit de forță de muncă. Transparența poate accelera mobilitatea profesională și poate determina angajații să compare mai atent ofertele existente pe piață.

În același timp, companiile care adoptă rapid noile reguli pot beneficia de un avantaj de imagine, fiind percepute ca angajatori deschiși și corecți. Această percepție poate contribui la consolidarea brandului de angajator și la atragerea unui număr mai mare de aplicanți relevanți.

Directiva impune și o serie de obligații administrative. Companiile trebuie să își revizuiască politicile salariale, să stabilească structuri clare de raportare și să colecteze date relevante privind remunerațiile, bonusurile și diferențele între poziții și genuri.