Prima pagină » Transparența salarială schimbă regulile jocului pe piața muncii

Transparența salarială schimbă regulile jocului pe piața muncii

Transparența salarială schimbă regulile jocului pe piața muncii
Cele mai dorite abilități pe piața muncii în 2025. Foto: Freepik

Anul 2026 se conturează drept un punct de cotitură pentru piața muncii din România, pe fondul aplicării Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială. Din luna iunie, angajatorii vor fi obligați să furnizeze candidaților informații clare despre nivelul salarial sau intervalul de remunerare încă din fazele incipiente ale recrutării. Măsura urmărește reducerea diferențelor salariale nejustificate, combaterea discriminării și creșterea transparenței în procesul de angajare.

Negocierile dezechilibrate dispar

Până în prezent, o mare parte dintre candidați aflau salariul abia la interviu sau după parcurgerea mai multor etape de selecție. Practica favoriza negocieri dezechilibrate, în care lipsa de informații îi determina pe unii aplicanți să propună așteptări salariale sub nivelul real al pieței. Din 2026, această logică se schimbă, iar companiile vor fi nevoite să își ajusteze politicile interne și modul de comunicare a ofertelor.

Potrivit unui studiu realizat de platforma eJobs, doar aproximativ 40% dintre anunțurile de angajare din România includ, în prezent, informații despre salariu. Procentul este în creștere, însă majoritatea angajatorilor nu au început încă pașii concreți pentru implementarea cerințelor europene.

Ce prevede directiva europeană și ce se schimbă pentru candidați

Directiva UE 2023/970 introduce obligația ca angajatorii să comunice nivelul inițial de salarizare sau intervalul salarial înainte de interviu sau în cadrul procesului de recrutare. De asemenea, companiilor le este interzis să solicite candidaților istoricul salarial anterior, pentru a evita perpetuarea diferențelor de remunerare.

Angajații vor avea dreptul să solicite informații despre salariile medii pentru poziții similare din cadrul aceleiași companii, precum și despre criteriile obiective utilizate pentru stabilirea remunerației și a evoluției acesteia. Măsura urmărește crearea unui cadru mai echitabil, în care diferențele salariale pot fi justificate prin competențe, performanță și responsabilități, nu prin negocieri opace.

În practică, candidații vor putea compara mai ușor ofertele și vor avea acces la informații relevante încă din momentul aplicării. Dispar, astfel, situațiile în care un candidat parcurge un proces lung de recrutare doar pentru a descoperi, la final, că salariul este sub așteptări.

Datele eJobs arată că anunțurile care afișează salariul atrag cu până la 40–50% mai multe aplicări și vizualizări decât cele care nu oferă această informație. Tendința sugerează că transparența devine un criteriu esențial în decizia de aplicare, iar companiile care evită publicarea salariilor riscă să fie dezavantajate în competiția pentru candidați.

Grad redus de pregătire în rândul companiilor

Deși termenul-limită pentru transpunerea directivei în legislația națională este 7 iunie 2026, numeroși angajatori nu au început încă procesul de adaptare. Reprezentanții eJobs indică faptul că aproximativ 60% dintre companii nu au făcut pași concreți pentru implementare, în ciuda faptului că procedurile interne și birocrația pot fi complexe.

Reticența este alimentată de mai mulți factori. Unele organizații se tem de posibile conflicte interne generate de diferențele salariale deja existente. Altele sunt preocupate de pierderea avantajului competitiv în negocierile cu potențialii angajați. Există și temeri legate de costurile administrative și de necesitatea reorganizării grilelor salariale.

În plus, transparența poate scoate la iveală situații în care salariile sunt sub media pieței, ceea ce ar putea obliga companiile să ajusteze remunerațiile pentru a rămâne atractive. Pentru angajatorii cu bugete limitate, acest proces poate crea presiuni financiare suplimentare.

Impactul asupra procesului de recrutare și competiției

Schimbarea regulilor de joc influențează direct dinamica recrutării. Candidații vor avea posibilitatea să selecteze mai rapid ofertele care corespund nivelului dorit de venit, ceea ce poate reduce timpul pierdut atât de aplicanți, cât și de angajatori. Totodată, crește presiunea asupra companiilor de a formula pachete salariale competitive și de a justifica diferențele dintre poziții similare.

Pe termen scurt, se anticipează o intensificare a competiției pentru candidații calificați, în special în domeniile cu deficit de forță de muncă. Transparența poate accelera mobilitatea profesională și poate determina angajații să compare mai atent ofertele existente pe piață.

În același timp, companiile care adoptă rapid noile reguli pot beneficia de un avantaj de imagine, fiind percepute ca angajatori deschiși și corecți. Această percepție poate contribui la consolidarea brandului de angajator și la atragerea unui număr mai mare de aplicanți relevanți.

Directiva impune și o serie de obligații administrative. Companiile trebuie să își revizuiască politicile salariale, să stabilească structuri clare de raportare și să colecteze date relevante privind remunerațiile, bonusurile și diferențele între poziții și genuri.

Alte articole importante
Topul țărilor cu cele mai mari datorii publice. Unde se află România?
Topul țărilor cu cele mai mari datorii publice. Unde se află România?
Țările care au în prezent cele mai mari datorii publice din lume au o datorie totală care depășește 300% din PIB. Datoria publică este o problemă tot mai apăsătoare pentru multe economii ale lumii, pe fondul crizelor succesive și al cheltuielilor bugetare în creștere. Unde se situează România și cât de mare este, de fapt, […]
Bursa de Valori București și-a accelerat declinul: BET a pierdut 3,3% pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Bursa de Valori București și-a accelerat declinul: BET a pierdut 3,3% pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Corecția de pe piața de capital locală s-a amplificat marți, iar indicele de referință pentru Bursa de Valori București – BET – a încheiat ședința cu o scădere de -3,3%. Evoluția vine într-un context extern tensionat, marcat de închiderea Strâmtorii Ormuz și de semnale din SUA privind prelungirea campaniei militare împotriva Iranului. Inițial, piața părea […]
Wall Street scade cu 2% pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
Wall Street scade cu 2% pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
Acțiunile de pe Wall Street au înregistrat o scădere de 2%, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. Investitorii sunt îngrijorați că conflictul ar putea alimenta presiuni suplimentare asupra inflației și economiei globale. Bursa de pe Wall Street a atins cel mai scăzut nivel din ultimele două luni Indicele principal al Bursei de la Wall […]
Transportul de petrol și gaze se scumpește după amenințarea Iranului
Transportul de petrol și gaze se scumpește după amenințarea Iranului
Costurile la transportul de petrol și gaze naturale au crescut brusc, după ce Iranul a amenințat că va închide Strâmtoarea Hormuz. Această amenințare a amplificat îngrijorările privind aprovizionarea globală și a dus la creșteri semnificative ale prețurilor la energie. Transportul de petrol și gaze a ajuns să depășească 423.000 de dolari pe zi Costurile pentru […]
Inflația în zona euro riscă să crească din cauza prețurilor mari la energie
Inflația în zona euro riscă să crească din cauza prețurilor mari la energie
Inflația în zona euro a crescut neașteptat luna trecută și ar putea crește în continuare dacă prețurile la energie rămân ridicate. Creșterea costurilor la petrol și gaze ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Inflația în zona euro a crescut brusc, ajungând la 1,9% în luna februarie Rata anuală a inflației în […]
Conflictul din Orientul Mijlociu dublează prețul gazelor în Europa
Conflictul din Orientul Mijlociu dublează prețul gazelor în Europa
Prețul gazelor în Europa s-a dublat de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, pe fondul temerilor legate de posibile întreruperi ale aprovizionării. Evoluția bruscă a prețurilor readuce în prim-plan vulnerabilitatea pieței energetice europene și dependența sa de stabilitatea unei regiuni esențiale pentru echilibrul global al resurselor. Prețul gazelor în Europa aproape s-a dublat după izbucnirea […]