Trump, acuzat de ”capitalism de cumetrie”, după mișcarea statului american prin care pune mâna pe o parte din Intel

Administrația Trump a confirmat că poartă negocieri pentru a prelua o participație de până la 10% în producătorul american de semiconductori Intel, companie aflată în dificultate. Această mișcare este văzută de unii experți drept o strategie clară pentru consolidarea securității naționale, în timp ce criticii îl acuză pe Trump de ”capitalism de cumetrie” și avertizează asupra riscurilor ridicate de implicarea guvernului în afacerile private.

Decizia oficială și motivațiile din spate

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat că președintele Donald Trump dorește să protejeze interesele economice și de securitate ale Americii prin această investiție. Chiar dacă este neobișnuit ca guvernul american să dețină acțiuni la o companie atât de mare, această abordare se aliniază modului în care Trump intervine în piața liberă în al doilea său mandat, scrie DW.

Divizia elvețiană de private banking a HSBC renunță la peste 1.000 de clienți miliardari din Orientul Mijlociu, după scandaluri și presiuni de reglementare

18:22

Tesla îl momește pe Elon Musk cu un pachet de acțiuni de 29 de miliarde de dolari ca să rămână în funcția de CEO

17:35

Recent, alte companii importante din domeniul semiconductorilor, cum ar fi Nvidia și AMD, au acceptat să plătească aproximativ 15% din vânzările lor în China către guvernul SUA. Alt exemplu este vânzarea US Steel către Nippon Steel din Japonia, tranzacție în urma căreia guvernul american a obținut o „participație de aur” ce îi oferă președintelui Trump drepturi de veto asupra deciziilor companiei și posibilitatea de a numi membri în consiliul de administrație.

Totodată, guvernul a anunțat luna trecută că va deveni cel mai mare acționar la singura mină de pământuri rare funcțională din SUA, deținută de compania MP Materials.

O viziune extinsă asupra intervenției în sectorul privat

Geoffrey Gertz, cercetător senior la Center for a New American Security, a comentat pentru Deutsche Welle că administrația Trump explorează în mod agresiv extinderea intervenției guvernamentale asupra sectorului privat, uneori depășind limitele obișnuite.

Gertz subliniază că, spre deosebire de alte administrații care încercau să stimuleze sectoare întregi, Trump preferă să negocieze contracte individuale cu anumite companii, o tactică diferită de stabilirea unor politici industriale generale.

Sujai Shivakumar, directorul programului Renewing American Innovation din cadrul Center for Strategic & International Studies, argumentează că industria globală de semiconductori nu oferă condiții egale și consideră că finanțarea Intel se justifică în contextul competiției globale și al sprijinului masiv acordat de alte state, precum China.

Intel – o companie simbol cu provocări recente

Intel este o companie americană emblematică, dar în ultimii ani a pierdut teren în fața rivalilor asiatici precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) și Samsung, în special pe segmentul celor mai avansate cipuri pentru inteligență artificială, unde Nvidia domină piața. Vânzările și profiturile Intel au fost în scădere, iar prețul acțiunilor s-a prăbușit semnificativ.

Propunerea de a investi în Intel face parte dintr-un efort mai larg al administrațiilor Trump și Biden de a spori producția internă de semiconductori, considerată de ambele tabere o chestiune de securitate națională. Biden a introdus în 2022 legea CHIPS, care prevede fonduri federale considerabile pentru companii precum Intel, TSMC și Samsung pentru a dezvolta fabrici pe teritoriul american.

Deși Intel este singura companie cu sediul în SUA în curs de producere a dispozitivelor de ultimă generație, compania a avut dificultăți în a asigura cererea necesară pentru succesul său comercial.

Începuturi și tensiuni administrativ-politice

Trump a fost critic față de Lip-Bu Tan, CEO-ul Intel, solicitând recent demisia acestuia din cauza legăturilor cu China. Întâlnirea recentă dintre cei doi a schimbat însă dinamica, iar Trump a renunțat la solicitarea furibundă de demisie, susținând acum un parteneriat care ar putea revitaliza compania.

De partea sa, Tan a subliniat angajamentul Intel pentru tehnologii de ultimă oră produse în SUA și implicarea nouă în sectorul industrial american.

Riscurile și opiniile divergente

Purtătorul de cuvânt al Departamentului Comerțului, Howard Lutnick, negociază în numele guvernului și a susținut că este rezonabil ca statele Unite să obțină beneficii potrivite pentru sprijinul acordat companiei.

Trebuie menționat că această măsură ar putea schimba radical modul în care administrațiile americane intervin în privința marilor corporații. Geoffrey Gertz atrage atenția asupra potențialului fenomen de capitalism de cumetrie, unde câteva companii „favorite” ar putea beneficia excesiv și și-ar putea pierde motivația de a inova pe termen lung.

În același timp, Sujai Shivakumar subliniază necesitatea unui echilibru între susținerea strategică autentică și forțele pieței. El avertizează că e nevoie de o politică industrială inteligentă care să restabilească încrederea consumatorilor, investitorilor și furnizorilor, fără a „scrie un cec în alb” pentru companii.

Această investiție planificată în Intel se înscrie într-o tendință mai amplă de sprijin guvernamental pentru industriile cruciale ale secolului XXI și reflectă intensificarea competiției tehnologice dintre SUA și China.