Prima pagină » Trump primește compensații de 24,5 milioane $ de la YouTube

Trump primește compensații de 24,5 milioane $ de la YouTube

Trump primește compensații de 24,5 milioane $ de la YouTube
Foto: Colaj Unsplash/Freepik

Donald Trump primește compensații de 24,5 milioane de dolari din partea YouTube, după ce platforma i-a suspendat contul în urma incidentelor de la începutul lui 2021.

Suma obținută marchează o victorie financiară și simbolică pentru fostul președinte american, care a acuzat constant companiile tech de cenzură politică.

Trump, despăgubit cu 24,5 milioane $ de YouTube după restricționarea contului

Trump primește compensații de 24,5 milioane $ de la YouTube

Foto: Unsplash

Un nou capitol în disputa dintre Donald Trump și marile companii tehnologice s-a încheiat cu o rezolvare financiară semnificativă. YouTube, platforma video deținută de Alphabet, a acceptat să plătească 24,5 milioane de dolari pentru a soluționa procesul intentat de președintele american după ce contul acestuia a fost suspendat în urma atacului de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, potrivit Puterea.ro.

Totul a început în iulie 2021, atunci când Trump a dat în judecată Twitter (actualul X), Facebook (Meta), Google și directorii acestora. Șeful de la Casa Albă i-a acuzat că i-au restricționat ilegal vocea conservatoare prin blocarea conturilor sale pe platformele sociale. În cazul YouTube, contul său a fost temporar limitat, împiedicând încărcarea de videoclipuri noi, deși canalul nu a fost șters definitiv. Accesul complet i-a fost restabilit abia în 2023.

Platforma de conținut video este ultima care a ajuns la un acord cu Trump. Anterior, Meta a plătit 25 de milioane de dolari în ianuarie, în timp ce X a achitat 10 milioane de dolari în februarie pentru litigii similare.

Destinația fondurilor

Conform documentelor judiciare, cea mai mare parte a banilor – 22 de milioane de dolari – vor fi direcționați către Trust for the National Mall. Aceasta este o organizație non-profit implicată în proiecte culturale și de infrastructură. Printre acestea se numără inclusiv construcția la Casa Albă a unei săli de bal de 200 de milioane de dolari. Proiectul este promovat de Trump pentru finalizare „cu mult înainte” de încheierea mandatului său prezidențial, în ianuarie 2029.

Restul de bani, aproximativ 2,5 milioane de dolari, va fi repartizat altor reclamanți. Printre aceștia se numără American Conservative Union (organizator al CPAC) și autoarea Naomi Wolf.

Deși a acceptat plata, YouTube nu a recunoscut că ar fi încălcat legislația. În același timp, nici nu și-a modificat politicile sau produsele. Acordul reprezintă doar o soluționare amiabilă menită să pună capăt litigiului fără continuarea procedurilor legale. Aceasta urmează modelul altor platforme majore care au preferat să evite confruntări juridice prelungite cu președintele american. Trump și-a transformat disputele într-un simbol al luptei sale politice împotriva cenzurii.

Contextul mai larg al disputei cu Big Tech

Conflictul a izbucnit după atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Atunci, susținătorii lui Trump au pătruns cu forța în clădirea legislativă. Companiile tehnologice au justificat suspendările prin riscul de incitare la violență și dezinformare. În schimb, Trump a susținut că măsurile reprezintă o cenzură politică împotriva conservatorilor.

Chiar dacă conturile sale au fost în cele din urmă restabilite pe toate platformele majore, procesele au continuat. În total, acordurile cu YouTube, Meta și X au generat peste 59 de milioane de dolari pentru campania sa și organizațiile asociate. Fondurile au fost direcționate către proiecte cu miză politică și simbolică, inclusiv viitoarea bibliotecă prezidențială de la Miami.

Încheierea acestui litigiu marchează un episod semnificativ în bătălia lui Donald Trump cu marile companii din sectorul tech. Este o confruntare care rămâne relevantă pe fondul campaniei sale electorale și al tensiunilor dintre politica americană și platformele digitale globale.

Alte articole importante
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia conduce o coaliție de state care încearcă să relaxeze regulile de mediu propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Guvernul condus de Giorgia Meloni avertizează că noile condiții ecologice ar putea exclude industrii întregi de la finanțarea europeană, afectând competitivitatea economiei europene […]
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea forța statul să caute surse rapide de finanțare, inclusiv prin valorificarea unei părți din rezerva de aur, avertizează economistul Adrian Negrescu. BNR susține însă că păstrarea majorității lingourilor la Londra are în primul rând un rol operațional, pentru mobilizarea rapidă a activelor pe piața internațională. […]
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Economie mondială
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Prețul petrolului s-a retras puternic după maximele atinse în luna mai, iar șoferii au început deja să resimtă efectele prin ieftinirea carburanților. Totuși, analiștii avertizează că piața petrolului nu și-a încheiat încă perioada de volatilitate, iar noi scumpiri nu pot fi excluse. Potrivit unei analize Reuters, graficele tehnice ale petrolului indică existența a două „goluri […]
Spania propune un nou mecanism de datorie comună în UE, de 850 de miliarde de euro anual. Planul Madridului deschide o confruntare cu Germania și Olanda
Economie mondială
Spania propune un nou mecanism de datorie comună în UE, de 850 de miliarde de euro anual. Planul Madridului deschide o confruntare cu Germania și Olanda
Spania încearcă să redeschidă una dintre cele mai sensibile dezbateri economice din Uniunea Europeană, propunând un mecanism prin care Comisia Europeană să poată împrumuta anual până la 850 de miliarde de euro în numele statelor membre. Inițiativa, prezentată înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe ai zonei euro, promite costuri mai mici de finanțare pentru țările cu […]
România intră în ofensiva europeană pentru tehnologie. BEI lansează un program care poate mobiliza investiții de 80 de miliarde de euro
Bănci-Asigurări-IFN
România intră în ofensiva europeană pentru tehnologie. BEI lansează un program care poate mobiliza investiții de 80 de miliarde de euro
Companiile românești din tehnologie ar putea avea acces la finanțări mult mai consistente pentru dezvoltare, după ce România s-a alăturat noii etape a inițiativei europene ETCI 2.0, coordonată de Grupul Băncii Europene de Investiții și susținută de toate statele membre ale Uniunii Europene. România participă la cea de-a doua etapă a inițiativei European Tech Champions […]
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Macroeconomie
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Analiștii Unicredit estimează că banca centrală va menține dobânda neschimbată în 2026, urmând să înceapă relaxarea politicii monetare anul viitor, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Banca Națională a României (BNR) ar putea începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în cursul anului 2027, după ce inflația va continua să se tempereze, […]