Prima pagină » Ucraina acuză România și Bulgaria de tarife prohibitive pe conducta transbalcanică de gaze: infrastructura riscă să rămână subutilizată

Ucraina acuză România și Bulgaria de tarife prohibitive pe conducta transbalcanică de gaze: infrastructura riscă să rămână subutilizată

Ucraina acuză România și Bulgaria de tarife prohibitive pe conducta transbalcanică de gaze: infrastructura riscă să rămână subutilizată

Operatorul național de transport al gazelor din Ucraina, GTSOU, acuză România și Bulgaria că practică tarife de tranzit excesive pe ruta transbalcanică, ceea ce afectează atractivitatea comercială a acestei infrastructuri strategice, menite să reducă dependența energetică a Ucrainei de Rusia. GTSOU critică în mod direct Transgaz, operatorul român, și Bulgartransgaz, operatorul bulgar, pentru costurile impuse pe segmentele proprii ale gazoductului.

Potrivit companiei ucrainene, citată de profit.ro, tariful total pentru transportul gazelor din Grecia în Ucraina – via Bulgaria, România și Republica Moldova (unde infrastructura este, de asemenea, operată de Transgaz) – a ajuns la peste 13 euro/MWh. În comparație, costurile pentru aducerea gazelor din Polonia, Lituania sau Croația nu depășesc 6,7 euro/MWh, deși unele dintre aceste terminale LNG sunt situate la distanțe mai mari față de Ucraina decât cele din Grecia.

Costurile ridicate antrenează subutilizarea infrastructurii

Reprezentanții GTSOU au ridicat problema în cadrul unei întâlniri recente cu conducerea ACER – Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie. Compania susține că „aplicarea fragmentată a Codului de rețea al UE în privința tarifelor în statele de tranzit ale conductei transbalcanice conduce la costuri mult prea mari, descurajând utilizarea rutei și condamnând-o la subutilizare”, conform unui comunicat oficial.

Gazoductul transbalcanic oferă Ucrainei acces la surse de gaze provenite din terminalele LNG din Grecia și Turcia, din Azerbaidjan (via conductele TAP și TANAP), dar și, în perspectivă, la volumele ce vor fi extrase din Neptun Deep – cel mai mare proiect offshore de gaze din sectorul românesc al Mării Negre – precum și din zăcămintele bulgărești.

„De când ne-am alăturat inițiativei Coridorului Vertical, am făcut progrese semnificative în dezvoltarea capacității tehnice a acestei rute. Dar capacitatea tehnică nu este suficientă. Pentru a atrage traderi, este necesar un cadru comercial atractiv. Avem nevoie de soluții pentru problema tarifării, iar expertiza ACER în acest domeniu, în contextul legislației europene, este esențială pentru dezvoltarea rutei”, a declarat Vladislav Medvediev, directorul general al GTSOU.

O analiză mai detaliată a tarifelor actuale relevă o altă problemă de fond: fiecare operator național de transport de pe traseul conductei transbalcanice își stabilește propriul tarif, care include costuri de întreținere nu doar pentru tronsonul respectiv, ci pentru întregul sistem național de transport. Această metodologie duce la o acumulare de costuri care face tranzitul nerentabil, avertizează Serghei Makogon, fostul director al GTSOU.

Makogon propune două soluții, începând cu stabilirea unor tarife de tranzit de proximitate, mai reduse, aplicabile secțiunilor conductei din Bulgaria, România și Republica Moldova. O a doua soluție posibilă, potrivit sursei citate, este crearea unei companii mixte (joint-venture) între cele trei state, care să administreze în mod unitar porțiunile naționale ale conductei și să aplice un tarif comun.

„O astfel de structură ar permite determinarea unui cost real de tranzit, considerabil mai mic decât cel practicat în prezent. Infrastructura a fost construită cu zeci de ani în urmă și este aproape complet amortizată. Comisia Europeană trebuie să intervină. Fragmentarea reglementărilor și nivelul tarifelor afectează artificial aprovizionarea cu gaze a Ucrainei și a întregii Europe de Est, subminând securitatea energetică și logica economică a regiunii”, a subliniat Makogon.

Între timp, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România analizează o propunere de modificare a tarifelor de transport al gazelor pentru anul 2025–2026, ce include noi coeficienți de multiplicare și discounturi sezoniere.

Alte articole importante
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]