Operatorul național de transport al gazelor din Ucraina, GTSOU, acuză România și Bulgaria că practică tarife de tranzit excesive pe ruta transbalcanică, ceea ce afectează atractivitatea comercială a acestei infrastructuri strategice, menite să reducă dependența energetică a Ucrainei de Rusia. GTSOU critică în mod direct Transgaz, operatorul român, și Bulgartransgaz, operatorul bulgar, pentru costurile impuse pe segmentele proprii ale gazoductului.
Potrivit companiei ucrainene, citată de profit.ro, tariful total pentru transportul gazelor din Grecia în Ucraina – via Bulgaria, România și Republica Moldova (unde infrastructura este, de asemenea, operată de Transgaz) – a ajuns la peste 13 euro/MWh. În comparație, costurile pentru aducerea gazelor din Polonia, Lituania sau Croația nu depășesc 6,7 euro/MWh, deși unele dintre aceste terminale LNG sunt situate la distanțe mai mari față de Ucraina decât cele din Grecia.
Reprezentanții GTSOU au ridicat problema în cadrul unei întâlniri recente cu conducerea ACER – Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie. Compania susține că „aplicarea fragmentată a Codului de rețea al UE în privința tarifelor în statele de tranzit ale conductei transbalcanice conduce la costuri mult prea mari, descurajând utilizarea rutei și condamnând-o la subutilizare”, conform unui comunicat oficial.
Gazoductul transbalcanic oferă Ucrainei acces la surse de gaze provenite din terminalele LNG din Grecia și Turcia, din Azerbaidjan (via conductele TAP și TANAP), dar și, în perspectivă, la volumele ce vor fi extrase din Neptun Deep – cel mai mare proiect offshore de gaze din sectorul românesc al Mării Negre – precum și din zăcămintele bulgărești.
„De când ne-am alăturat inițiativei Coridorului Vertical, am făcut progrese semnificative în dezvoltarea capacității tehnice a acestei rute. Dar capacitatea tehnică nu este suficientă. Pentru a atrage traderi, este necesar un cadru comercial atractiv. Avem nevoie de soluții pentru problema tarifării, iar expertiza ACER în acest domeniu, în contextul legislației europene, este esențială pentru dezvoltarea rutei”, a declarat Vladislav Medvediev, directorul general al GTSOU.
O analiză mai detaliată a tarifelor actuale relevă o altă problemă de fond: fiecare operator național de transport de pe traseul conductei transbalcanice își stabilește propriul tarif, care include costuri de întreținere nu doar pentru tronsonul respectiv, ci pentru întregul sistem național de transport. Această metodologie duce la o acumulare de costuri care face tranzitul nerentabil, avertizează Serghei Makogon, fostul director al GTSOU.
Makogon propune două soluții, începând cu stabilirea unor tarife de tranzit de proximitate, mai reduse, aplicabile secțiunilor conductei din Bulgaria, România și Republica Moldova. O a doua soluție posibilă, potrivit sursei citate, este crearea unei companii mixte (joint-venture) între cele trei state, care să administreze în mod unitar porțiunile naționale ale conductei și să aplice un tarif comun.
„O astfel de structură ar permite determinarea unui cost real de tranzit, considerabil mai mic decât cel practicat în prezent. Infrastructura a fost construită cu zeci de ani în urmă și este aproape complet amortizată. Comisia Europeană trebuie să intervină. Fragmentarea reglementărilor și nivelul tarifelor afectează artificial aprovizionarea cu gaze a Ucrainei și a întregii Europe de Est, subminând securitatea energetică și logica economică a regiunii”, a subliniat Makogon.
Între timp, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România analizează o propunere de modificare a tarifelor de transport al gazelor pentru anul 2025–2026, ce include noi coeficienți de multiplicare și discounturi sezoniere.