Tehnologia spațială. Dacă țările NATO își îndeplinesc angajamentul de a cheltui 5% din PIB pentru securitate până în 2035, ar putea adăuga 2,7 trilioane de dolari la cheltuielile anuale pentru apărare.
Rusia a lansat, vara asta, un satelit militar care a început să se comporte în moduri neobișnuite, considerate amenințătoare. În loc să orbiteze pe o centură stabilă, așa cum fac cei mai mulți sateliți, a început să oscileze deasupra și dedesubtul traiectoriei normale. Satelitul, scrie Financial Times, s-a apropiat de nave spațiale deținute de armate străine și de companii private. La câteva zile de la ridicarea lui pe orbită, satelitul a părut să lanseze un obiect necunoscut, care a continuat să zboare în apropiere.
„Nu am mai văzut niciodată așa ceva”, a declarat Paul Graziani, director executiv al Comspoc, o companie de software de monitorizare spațială.
Asemenea evenimente inexplicabile se înmulțesc. Sateliții chinezi efectuează, la rândul lor, un număr tot mai mare de manevre alarmante, scris sursa citată.
Campania globală de înarmare stimulează interesul pentru tehnologia spațială. Indicele Kensho Final Frontiers al S&P – care urmărește, în principal, companiile care inovează în spațiul cosmic – a crescut cu 35% doar din luna aprilie. Există tot felul de modalități prin care acest sector crește. Unele companii se reorientează, de la monitorizarea climei, la securitate. Altele caută să cumpere furnizori de apărare consacrați, pentru a accesa noile tipuri de fonduri disponibile.
Entuziasmul e mare, dar succesul este departe de a fi garantat, comentează sursa citată. În primul rând, pentru că armatele prioritizează deficitele bugetare existente. Apoi, companiile spațiale aflate în stadiu incipient sunt obligate să concureze pe această piață cu giganți ai apărării, precum Lockheed Martin și Northrop Grumman.
De data aceasta, speranțele companiilor comerciale se bazează pe promisiunile guvernelor, de la Washington – la Berlin și Tokyo, că vor apela la furnizorii comerciali pentru un acces mai rapid și mai ieftin la cele mai recente tehnologii. NATO, Pentagonul și Forțele Spațiale ale SUA au publicat planuri de investiții în servicii comerciale. Casa Albă a invitat contractori „netradiționali” să participe la scutul său antirachetă Golden Dome, un proiect de 175 de miliarde de dolari. Planul de apărare al Germaniei, în valoare de 650 de miliarde de euro, caută, de asemenea, furnizori noi, mai agili.
„Spațiul comercial este fundamental pentru operațiunile noastre”, a declarat generalul-maior Michael Traut, șeful Comandamentului Spațial al Germaniei, la o conferință de presă.
Dacă țările NATO își respectă angajamentul de a cheltui 5% din PIB pentru securitate până în 2035, ar putea adăuga 2,7 trilioane de dolari la cheltuielile anuale pentru apărare și securitate. Cifrele sunt oferite de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm.
Companiile spațiale se adaptează, pentru a-și prelua locul la această masă bogată. Starlink, compania lui Elon Musk, își consolidase deja dominația în domeniul internetului prin satelit atunci când tehnologia a devenit esențială în apărarea Ucrainei împotriva Rusiei. În 2023, Musk a lansat Starshield, destinat în mod special clienților militari.
Companiile specializate în observarea Pământului, odinioară concentrate pe urmărirea impactului schimbărilor climatice, găsesc acum cerere rapidă pentru servicii de informații și recunoaștere. În iulie, Planet Labs a semnat un contract de 240 de milioane de euro cu guvernul german pentru imagini de înaltă rezoluție. Acordul a fost încheiat în câteva săptămâni – iar apărarea reprezintă acum jumătate din cifra de afaceri a Planet, a declarat directorul executiv, Will Marshall. Companiile își prezintă serviciile ca opțiuni standard, cu costuri mai mici, special concepute pentru militarii care se confruntă cu deficite bugetare enorme.
„Țările nu pot aștepta 10 ani pentru a instala sateliți”, a spus Marshall.
Compania finlandeză Iceye a câștigat importanță pentru că a oferit Ucrainei acces la un satelit radar. Reprezentanții companiei au declarat că au suscitat astfel un interes puternic din partea altor guverne.
„În momentul în care cumpărați patru sateliți în mod suveran, veți avea întotdeauna acea capacitate minimă de apărare”, a spus Joost Elstak, șeful misiunilor Iceye. „Dacă faceți echipă cu unii parteneri, ați putea obține o acoperire mai mare”.
Fondurile de investiții private au luat acest sfat în considerare. Invazia Ucrainei a subliniat importanța imagisticii rapide, iar industria se adaptează. Advent International a achiziționat, în 2023, Maxar, concurentul Planet Labs.
„Securitatea națională pe Pământ se extinde la securitatea națională în spațiu”, a declarat Shonnel Malani, partenerul manager al Advent.
Câștigul s-ar putea să nu fie atât de mare pe cât sperau unii. McKinsey estimează că, până în 2030, cheltuielile anuale pentru apărare ale aliaților europeni ai NATO se vor dubla, ajungând la 800 de miliarde de euro. Cheltuielile pentru echipamente spațiale s-ar putea dubla și ele – dar vor reprezenta doar aproximativ 1% din total.
După ani de investiții insuficiente, există prea multe „găuri negre” în bugetele de apărare naționale. De la personal, la stocurile de muniții. Cu lipsuri se confruntă în special în Europa, a declarat Bruce McClintock, de la think-tank-ul Rand’s Space Enterprise Initiative.
„Există o listă lungă de probleme terestre”, a spus el. „Spațiul este, cu siguranță, important, dar nu se află în fruntea listei pentru multe țări europene”.
Bugetul Europei pentru un spațiu militarizat ar putea crește cu 10-15% anual, a declarat Pierre Lionnet, director de cercetare la ASD Eurospace. „Dar o astfel de creștere nu va transforma cu adevărat domeniul”, adaigă el.
Noii intrați pe piață se confruntă cu acționari cu o istorie de decenii și cu relații înrădăcinate, a spus Graziani. Compania lui le oferă guvernelor soft pentru monitorizarea obiectelor din spațiu. „Cei din companii sunt văzuți ca niște organisme invadatoare”, a spus Graziani. Agențiile de achiziții „au acest sistem imunitar, care încearcă să ne omoare. Nici prin cap nu le trece să ne permită să intrăm”, a adăugat el. „Primim doar resturi”.
Luca Rossettini, director executiv al companiei de logistică spațială D-Orbit, susține că guvernele trebuie să-și regândească practicile de achiziții. Ar trebui, spune el, să accepte să se confrunte cu riscuri. Asta ar însemna să nu le mai impună noilor companii să petreacă ani de zile pentru a-și dovedi potențialul. „Nu ne putem permite 10 ani pentru a testa o companie nouă”, a spus el.
Între timp, marii jucători din domeniul apărării sugerează că guvernelor le lipsește expertiza instituțională profundă în spațiu. Această realitate alimentează, de fapt, reticențele în a se baza în mare măsură pe soluții comerciale.
„Încearcă încă să stabilească ce poate fi cumpărat comercial, ce trebuie ținut sub control național și ce poate fi dezvoltat cu aliații”, a declarat Nik Smith, director regional pentru Europa și Marea Britanie al Lockheed Martin. „Această incertitudine rămâne o provocare”.
În ciuda obstacolelor, industria spațială comercială consideră că a venit momentul ei. Mark Boggett, director executiv al Seraphim Space, susține că acest sector ar putea capta 10 până la 20% din creșterea globală a bugetelor de apărare. O cifră care, recunoaște el, a fost întâmpinată cu scepticism.
„Trecutul nu este cel mai bun un ghid pentru locul în care vor fi necesari acești bani. Conflictul va fi mai puțin despre tancuri și elicoptere și mai mult despre capacitatea digitală. Există cerințe complet noui pentru locul în care vor fi alocați acești bani”.