Comisia Europeană își concentrează eforturile diplomatice asupra obținerii unor scutiri sau pe o reducere a tarifelor din partea Statelor Unite pentru o serie de produse considerate strategice, în special cele care conțin oțel și aluminiu, anumite categorii de utilaje industriale și dispozitive medicale. Prioritățile Bruxelles-ului în dialogul cu administrația condusă de Donald Trump au fost detaliate de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, într-un interviu acordat publicației Politico.
Potrivit oficialului european, lista produselor afectate de tarifele impuse de Washington s-a extins semnificativ în ultimele luni, vizând nu doar materiile prime clasice, ci și o gamă tot mai largă de bunuri „derivate”, care includ oțel și aluminiu în componența lor. Aceste produse sunt supuse, în prezent, unor tarife de până la 50%, măsură care afectează direct competitivitatea exporturilor europene pe piața americană.
„Ne concentrăm pe instrumente derivate, pe unele dintre mecanismele strategice și produsele din această zonă, cum ar fi dispozitivele medicale și alte categorii sensibile. Bineînțeles, ridicăm și alte aspecte în discuțiile noastre”, a declarat Šefčovič, subliniind că miza negocierilor depășește sectorul metalurgic clasic și se extinde asupra unor industrii cu valoare adăugată ridicată, conform Politico.
Una dintre principalele nemulțumiri ale Bruxelles-ului vizează extinderea progresivă a listei de produse supuse tarifelor americane majorate. Departamentul Comerțului al SUA a inclus, treptat, pe lista bunurilor taxate la import o serie de produse care conțin oțel și aluminiu, de la echipamente industriale și macarale mobile până la articole de uz cotidian, inclusiv produse destinate copiilor.
Comisia Europeană consideră că această abordare contravine spiritului acordului comercial încheiat în vara anului 2025, între Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acordul prevedea o detensionare a relațiilor comerciale transatlantice și un cadru de cooperare mai predictibil, însă aplicarea practică a acestuia a întâmpinat dificultăți.
Deși Uniunea Europeană încearcă să protejeze o listă extinsă de produse de impactul tarifelor americane, Bruxelles-ul nu a pus încă în aplicare propria parte a înțelegerii. Printre angajamentele asumate se numără eliminarea taxelor pentru anumite bunuri industriale americane și pentru o serie de produse agricole, măsuri care necesită aprobarea statelor membre și a Parlamentului European. Potrivit oficialilor europeni, acest proces legislativ nu este așteptat să se finalizeze mai devreme de începutul anului 2026.
Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat la începutul lunii decembrie că Uniunea Europeană nu și-a prezentat încă lista detaliată de solicitări, invocând motive de „secvențiere”. Din perspectiva Washingtonului, Bruxelles-ul ar trebui să își îndeplinească mai întâi obligațiile asumate prin acordul politic, înainte de a cere concesii suplimentare.
În pofida acestor blocaje, Maroš Šefčovič a precizat că oficialii europeni au transmis omologilor americani „categorii generale” de produse și sectoare pentru care UE urmărește reducerea tarifelor. Aceste teme au fost discutate atât în timpul vizitei la Bruxelles a reprezentantului comercial Jamieson Greer și a secretarului Comerțului, Howard Lutnick, la sfârșitul lunii noiembrie, cât și cu ocazia unei deplasări recente a oficialilor Comisiei la Washington.
Contextul acestor discuții a fost complicat de tensiunile generate de aplicarea legislației europene în domeniul digital. Bruxelles-ul a amendat recent platforma X cu 120 de milioane de euro, în baza Legii privind serviciile digitale, una dintre reglementările-cheie ale UE în materie de moderare a conținutului online. Decizia a provocat reacții dure din partea unor oficiali americani de rang înalt, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, care au criticat măsura ca fiind excesivă.
În paralel, Comisia Europeană încearcă să transmită un semnal de convergență către Washington în ceea ce privește protecția industriei siderurgice. Pentru a combate supracapacitatea globală, în special cea provenită din China, Bruxelles-ul a propus, la începutul lunii octombrie, dublarea tarifelor pentru importurile de oțel până la 50%, aliniindu-se astfel nivelurilor practicate de SUA. Totodată, cotele de import scutite de taxe vamale au fost aproape înjumătățite, iar ulterior au fost majorate și tarifele pentru importurile de feroaliaje peste anumite praguri.
Šefčovič a subliniat că aceste măsuri au fost explicate partenerilor americani ca parte a unei strategii comune de protejare a industriilor interne. „Când le-am prezentat ce facem cu măsurile noastre de protecție pentru oțel și feroaliaje și cum abordăm problemele suplimentare legate de supracapacitate, cred că apreciază acest lucru. Au văzut că parametrii generali sunt foarte asemănători cu ceea ce realizează SUA”, a spus comisarul european.
Pe lângă negocierile punctuale privind tarifele, Bruxelles-ul și Washingtonul discută și despre crearea unei noi „platforme de colaborare mai operaționale”, care să înlocuiască fostul Consiliu pentru Comerț și Tehnologie UE-SUA (TTC), desființat anterior. Scopul acestui nou mecanism ar fi gestionarea mai eficientă a relației comerciale transatlantice și implementarea angajamentelor asumate în declarația comună din august, care rezumă actualul acord comercial.
Potrivit lui Šefčovič, nevoia unui astfel de cadru este justificată de dinamica relației dintre UE și SUA. „Într-o relație atât de importantă precum cea pe care o avem cu Statele Unite, în fiecare zi apare ceva nou și trebuie să ne ocupăm de asta”, a explicat comisarul pentru comerț, sugerând că dialogul permanent este esențial pentru evitarea escaladării disputelor