Fluxurile comerciale ale UE după noile tarife impuse de SUA: reconfigurarea rutelor comerciale

Declarațiile administrației Statelor Unite începând cu data de 2 aprilie 2025, denumită simbolic „ziua eliberării”, au marcat debutul oficial al unei noi abordări a politicilor comerciale americane, cu impact global semnificativ. Orientarea explicită către protecționism a declanșat reacții imediate pe piețele financiare, a amplificat volatilitatea și a determinat o creștere abruptă a incertitudinii privind evoluția politicilor comerciale și, implicit, a celor macroeconomice la nivel mondial. Această schimbare de paradigmă este departe de a fi generat, cel puțin pe termen scurt, o stabilizare a mediului economic global.

Contextul economic și reacția inițială a UE

În pofida majorării semnificative a tarifelor vamale impuse de SUA partenerilor externi și a persistenței tensiunilor comerciale, economia Uniunii Europene a continuat să avanseze pe parcursul anului 2025. Datele ajustate sezonier indică o creștere a PIB-ului de 0,5 la sută în trimestrul I, 0,2 la sută în trimestrul II și 0,3 la sută în trimestrul III, sugerând o reziliență peste așteptările inițiale ale analiștilor, arată un studiu BNR.

Un moment-cheie în gestionarea relațiilor comerciale transatlantice a fost semnarea, la 27 iulie 2025, a unui acord între SUA și UE privind comerțul și tarifele, menit să restabilească un anumit grad de stabilitate și predictibilitate pentru consumatori și agenții economici europeni. Acordul prevede aplicarea unui tarif general de 15 la sută pentru majoritatea bunurilor exportate de UE către SUA, nivel superior cotei de 10 la sută anunțate inițial de administrația Trump.

Campania „Cumpărați produse europene” aprinde tensiunile în UE. Statele mici se revoltă, Bruxelles-ul amână decizia

20:23

Leonardo Badea, BNR: România are atuuri reale pentru investiții, dar rămâne sub potențial din cauza predictibilității și competitivității instituționale

18:50

Structura tarifelor și impactul sectorial

Pe lângă tariful general, acordul introduce tarife sectoriale mai ridicate pentru domenii sensibile, precum oțelul, aluminiul, cuprul, autovehiculele și componentele auto. Totodată, sunt prevăzute tarife apropiate de zero pentru anumite resurse naturale, măsuri de protejare a industriilor oțelului și aluminiului de concurența globală neloială și angajamente privind achiziții de produse energetice americane, cu scopul reducerii dependenței UE de gazul rusesc.

Potrivit evaluărilor Fondului Monetar Internațional din Raportul Regional Economic Outlook publicat în octombrie 2025, rata efectivă a tarifelor vamale practicate de SUA în relația cu UE a crescut la 16,3 la sută, de la aproximativ 1 la sută în 2024. Deși acest nivel este inferior celui aplicat în relația SUA cu China, India sau Brazilia, el reprezintă o schimbare majoră pentru exportatorii europeni. Estimările Băncii Centrale Europene indică o rată efectivă de 13,1 la sută pentru exporturile zonei euro către SUA, peste nivelul de 10,2 la sută avut în vedere în proiecțiile din luna iunie.

Incertitudinea comercială, în scădere relativă, dar persistentă

Succesiunea declarațiilor politice, anunțurile privind tarifele și negocierile comerciale au menținut atenția publică și a mediului de afaceri la cote ridicate, cu un vârf al incertitudinii în luna aprilie 2025. Indicatorii de incertitudine calculați pe baza analizelor media pentru economii majore precum SUA, China și Japonia arată o atenuare parțială pe parcursul verii, odată cu stabilirea unor acorduri preliminare și acordarea unor perioade de grație.

Cu toate acestea, nivelul incertitudinii asociate politicilor comerciale a rămas semnificativ peste cel existent înainte de instalarea celei de-a doua administrații Trump, reflectând fragilitatea noii arhitecturi comerciale globale.

Comerțul UE–SUA: creștere temporară și efecte de tip „front-loading”

Statele Unite rămân principala destinație a exporturilor de bunuri ale UE, cu o pondere de aproximativ 20 la sută din total în anul 2024, relația comercială fiind caracterizată de un excedent semnificativ în favoarea Uniunii. În primele nouă luni ale anului 2025, exporturile UE către SUA au continuat să crească față de perioada similară din 2024, însă evoluția a fost neuniformă.

Anunțurile privind majorarea tarifelor au generat un comportament de tip „front-loading”, respectiv devansarea achizițiilor de către importatorii americani pentru a evita prețuri viitoare mai ridicate. Acest fenomen a determinat un salt accentuat al exporturilor europene în primele patru luni ale anului. Ulterior, în intervalul mai–august 2025, efectul favorabil temporar s-a estompat, iar fluxurile comerciale au încetinit vizibil.

Relația comercială cu China și adâncirea dezechilibrelor

China a rămas al doilea cel mai important partener comercial al UE în 2024, fiind totodată principala sursă de importuri, cu o pondere de peste 21 la sută. În primele nouă luni ale anului 2025, importurile UE de bunuri din China au continuat să crească, într-un ritm relativ constant între intervalele ianuarie–aprilie și mai–septembrie.

Această evoluție sugerează o posibilă redirecționare parțială a exporturilor chinezești de pe piața americană către piața europeană, ca reacție la tarifele mai ridicate impuse de SUA. În consecință, deficitul comercial al UE în relația cu China s-a adâncit, în timp ce excedentul comercial față de SUA a continuat să crească, susținut de majorarea temporară a exporturilor.

Semne ale decuplării SUA–China și reconfigurarea rutelor comerciale

Analizele FMI incluse în Raportul World Economic Outlook din octombrie 2025 indică semne timpurii ale unei decuplări accelerate a comerțului dintre SUA și China, mai rapidă decât în episodul similar din perioada 2018–2019. După majorarea tarifelor, exporturile Chinei par să se fi orientat preponderent către state din Asia și, într-o măsură mai redusă, către UE, în timp ce exporturile SUA au crescut în special către Europa.

Totuși, este dificil de separat impactul direct al politicilor comerciale de alți factori, precum modificările de competitivitate, evoluția prețurilor relative sau fluctuațiile cursurilor de schimb. În plus, fluxurile comerciale sunt influențate și de elemente non-tarifare, inclusiv reglementările privind calitatea și standardele tehnice.

Sectoarele cele mai afectate de noile tarife

În sectoarele vizate de tarife vamale suplimentare peste cota standard, exporturile UE către SUA au înregistrat corecții semnificative în lunile iulie–august 2025. Produsele din cupru, aluminiu, vehiculele, fierul și oțelul au revenit la niveluri apropiate de cele din anul 2020, iar în cazul cuprului s-a consemnat chiar o înjumătățire a exporturilor în luna august față de iulie.

Aceste scăderi severe au adus fluxurile comerciale din anumite sectoare la niveluri comparabile cu cele din perioada crizei pandemice. Stabilirea acordurilor comerciale a permis însă un reviriment al exporturilor în luna septembrie, indicând o anumită capacitate de ajustare rapidă a companiilor europene.

Datele disponibile sugerează că modificările fluxurilor comerciale sunt consistente cu fenomene de redirecționare a rutelor comerciale și realocare a fluxurilor, inclusiv prin intermediul unor state terțe. Pentru anumite sectoare există indicii de corelație între creșterea importurilor din China ale unor țări asiatice și majorarea exporturilor acestora către SUA și Europa, ceea ce indică o complexificare a lanțurilor comerciale globale.