Uniunea Europeană accelerează planurile pentru o piață financiară comună. Ce înseamnă noua Uniune de Economii și Investiții pentru cetățeni și economii

Uniunea Europeană încearcă să transforme radical modul în care funcționează piețele financiare din statele membre, printr-un proiect ambițios menit să atragă investiții și să reducă dependența economiei europene de finanțarea bancară tradițională. Inițiativa, cunoscută în prezent sub denumirea de Uniunea de Economii și Investiții, a devenit unul dintre cele mai intens discutate subiecte de la Bruxelles, pe fondul presiunilor economice globale și al competiției tot mai accentuate cu Statele Unite și China.

Conceptul nu este unul complet nou. Acesta derivă din proiectul lansat în 2014 de către fostul președinte al Comisia Europeană, Jean-Claude Juncker, sub numele de Uniunea Piețelor de Capital. Ideea centrală era crearea unei piețe financiare integrate la nivel european, similară celei din SUA, care să faciliteze accesul companiilor la finanțare prin emiterea de acțiuni și atragerea de investitori din întregul bloc comunitar, scrie Politico.

De la Uniunea Piețelor de Capital la Uniunea de Economii și Investiții

După o perioadă îndelungată de stagnare, proiectul a fost relansat în 2024 de către actuala președintă a Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, la recomandarea fostului premier italian Mario Draghi și a lui Enrico Letta. Ambii au avertizat că Uniunea Europeană riscă să rămână în urma marilor economii globale dacă nu își dezvoltă piețe financiare mai profunde și mai integrate.

Adevăratele mize ale crizei energetice

10:20

Încrederea consumatorilor din Statele Unite se prăbușește: nivel record negativ pe fondul scumpirilor și tensiunilor externe

09:25

Reconfigurarea proiectului a dus la apariția Uniunii de Economii și Investiții, care urmărește mobilizarea economiilor populației europene, estimate la aproximativ 11 trilioane de euro aflate în depozite bancare, către investiții productive în economie. Planul include crearea unui organism unic de supraveghere pentru cele mai mari instituții financiare din UE și introducerea unor mecanisme menite să stimuleze investițiile individuale.

Obstacole politice și interese naționale divergente

Implementarea unei piețe financiare unificate presupune însă compromisuri politice majore. Un cadru comun ar necesita armonizarea legislațiilor naționale și transferul unor atribuții de supraveghere către instituțiile europene, un pas pe care multe guverne îl consideră sensibil.

State precum Franța susțin ferm această integrare, în timp ce alte țări cu sectoare financiare dezvoltate, precum Irlanda sau Luxemburg, privesc cu reticență ideea unei supravegheri centralizate la nivel european. În paralel, administratorii de active și bursele de valori au făcut lobby împotriva acestor schimbări, preferând protecția oferită de reglementările naționale.

Un alt obstacol major îl reprezintă cultura investițională limitată în rândul cetățenilor europeni, mulți dintre aceștia bazându-se în continuare pe sistemele publice de pensii, spre deosebire de modelul american, unde investițiile individuale sunt frecvent utilizate pentru planificarea financiară pe termen lung.

Măsuri pentru stimularea investițiilor și integrarea piețelor

În ultimul an, Comisia Europeană a propus o serie de inițiative pentru dezvoltarea unei culturi investiționale la nivelul blocului comunitar. Printre acestea se numără încurajarea securitizării – proces prin care băncile pot revinde datoriile – precum și crearea unor conturi de investiții simplificate pentru cetățeni.

De asemenea, executivul european intenționează să introducă un așa-numit „al 28-lea regim”, un cadru juridic comun care ar permite companiilor să opereze în întreaga Uniune Europeană în baza unor reguli uniforme, facilitând astfel accesul la capital.

Cea mai controversată propunere rămâne însă instituirea unui organism unic de supraveghere financiară, considerată esențială pentru funcționarea unei piețe integrate.

Scenariul unei Europe cu două viteze și apariția grupului „E6”

În lipsa unui consens între toate cele 27 de state membre, unele guverne promovează ideea unei integrări diferențiate, cunoscută drept „Europa cu două viteze”. Această abordare ar permite unui grup restrâns de țări să avanseze mai rapid în integrarea piețelor financiare, fără a fi blocate de statele mai reticente.

Miniștrii de finanțe din Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania și Polonia au decis deja formarea grupului „E6”, cu scopul de a accelera reforma financiară. Inițiativa a generat îngrijorări în rândul statelor mai mici, care se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate în procesul decizional.

Subiectul va fi discutat în cadrul următorului summit al liderilor Uniunii Europene din luna martie, unde evoluția Uniunii de Economii și Investiții va fi analizată în contextul unei posibile cooperări consolidate între statele dispuse să avanseze mai rapid în integrarea financiară.