Val de insolvențe în 2025: care sunt domeniile cele mai afectate

Mediul de afaceri din România a traversat în 2025 un nou episod dificil, reflectat în creșterea numărului de insolvențe înregistrate la nivel național. Potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, peste 7.500 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate au intrat în procedură de insolvență anul trecut, o evoluție care indică menținerea vulnerabilităților în mai multe sectoare economice.

În total, la ONRC au fost raportate 7.553 de insolvențe, în creștere cu aproape 4% față de anul precedent, când se înregistraseră 7.274 de cazuri. Ritmul de majorare, deși moderat, confirmă tendința de fragilizare a unui segment important al firmelor mici și mijlocii, într-un context marcat de costuri ridicate, acces dificil la finanțare și volatilitate a cererii. Datele centralizate arată că distribuția insolvențelor este inegală la nivel teritorial, cu diferențe semnificative între marile centre economice și județele mai puțin dezvoltate.

Capitala concentrează cele mai multe cazuri, dar apar surprize regionale

Bucureștiul a rămas în 2025 zona cu cel mai mare număr de insolvențe, cu 1.359 de firme și PFA intrate în incapacitate de plată. Interesant este că, în ciuda volumului ridicat, Capitala a consemnat o ușoară scădere, de peste 1%, față de intervalul ianuarie-decembrie 2024.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

În topul județelor cu cele mai multe insolvențe se regăsesc Bihor, cu 661 de cazuri și o creștere de aproape 14%, Cluj, cu 511 cazuri, dar în ușoară scădere, Timiș, cu 427 de insolvențe, și Ilfov, care a înregistrat una dintre cele mai accelerate dinamici, cu un avans de peste 45%. Județul Iași apare, de asemenea, în primele poziții, cu 256 de insolvențe, însă cu o diminuare semnificativă față de anul anterior.

Creșterea puternică din Ilfov indică presiuni tot mai mari în zona periurbană, unde multe afaceri depind de consumul din Capitală și de lanțuri logistice sensibile la fluctuațiile de costuri.

La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în județe precum Covasna, Harghita, Botoșani, Vaslui, Giurgiu și Gorj. Chiar și în aceste zone, dinamica nu este uniformă, unele județe raportând scăderi consistente, în timp ce altele, precum Vaslui, au înregistrat creșteri procentuale vizibile, chiar dacă de la un nivel absolut redus.

Final de an tensionat: peste o mie de insolvențe într-o singură lună

Luna decembrie 2025 a adus un vârf al insolvențelor, cu 1.046 de cazuri raportate la nivel național. Cele mai multe au fost înregistrate în București, cu peste 200 de firme și PFA intrate în dificultate, urmate de județele Cluj, Timiș și Bihor.

Acest nivel ridicat de insolvențe la final de an sugerează o acumulare de presiuni financiare, pe fondul închiderii exercițiilor contabile, al scadențelor fiscale și al ajustărilor de lichiditate. Pentru multe afaceri, ultimele luni ale anului au reprezentat un test de rezistență, în special în sectoarele dependente de consum și de costurile energetice.

Comerțul și construcțiile, în continuare printre cele mai afectate

Analiza pe domenii de activitate arată că cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv în zona de reparații auto și motociclete. Aproape 1.600 de firme din acest sector au intrat în insolvență, chiar dacă numărul este mai mic decât în anul anterior.

Construcțiile rămân un alt sector vulnerabil, cu peste 1.370 de insolvențe, în ușoară scădere față de 2024. Presiunile legate de costurile materialelor, de forța de muncă și de întârzierile în plățile din lanțul de contractori continuă să afecteze stabilitatea financiară a companiilor din domeniu.

Transporturile și depozitarea au înregistrat o creștere a insolvențelor, semn că sectorul resimte impactul fluctuațiilor de preț la combustibili, al cererii variabile și al concurenței intense. Industria prelucrătoare, deși a raportat o ușoară reducere a numărului de insolvențe, rămâne un segment expus la presiuni legate de costurile de producție și de dinamica comenzilor externe.

Diferențe structurale și semnale pentru 2026

Distribuția insolvențelor reflectă diferențe structurale între regiunile țării și între tipurile de activități economice. Zonele cu densitate mare de afaceri, precum București-Ilfov și marile județe universitare și industriale, concentrează automat și cele mai multe cazuri de dificultate financiară, însă ritmul de creștere oferă indicii suplimentare despre fragilitatea locală a mediului de afaceri.

Creșterile accelerate din anumite județe pot semnala o presiune asupra firmelor mici, mai puțin capitalizate, care au o capacitate redusă de a absorbi șocurile economice. În același timp, scăderile din alte regiuni pot reflecta fie o consolidare a pieței, fie o selecție naturală deja consumată în anii anteriori.