Statul intră în competiție cu IMM-urile pentru finanțare. Avertisment dur din partea consultanților de management

România traversează una dintre cele mai tensionate perioade pentru mediul investițional din ultimele două decenii, în ciuda faptului că are la dispoziție cele mai mari bugete de investiții din istorie, prin PNRR și programele regionale. Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR) avertizează că blocajele sistemice, lipsa de predictibilitate și competiția directă dintre stat și sectorul privat pentru accesul la finanțare riscă să ducă la o prăbușire a investițiilor private, cu efecte pe termen lung asupra economiei.

IMM-urile, prinse între stat, bănci și birocrație

Potrivit AMCOR, antreprenorii se confruntă nu doar cu reguli schimbate frecvent, ci și cu o realitate tot mai apăsătoare: statul a devenit un competitor direct pentru accesul la resurse financiare. Băncile preferă finanțarea statului, prin titluri de stat considerate sigure, în detrimentul economiei reale. Astfel, creditarea IMM-urilor devine tot mai puțin atractivă, iar proiectele private rămân fără surse viabile de finanțare.

Consultanții semnalează că aproape jumătate din creșterea activelor bancare se regăsește în titluri de stat, în timp ce IMM-urile se lovesc de condiții mai dure, scrisori de confort retrase brusc și dificultăți majore în obținerea finanțărilor, inclusiv pentru proiectele care beneficiază de granturi europene.

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Antreprenorii români ar putea preda la Harvard

13:10

Adoptarea euro în Bulgaria, un test major pentru mediul de afaceri. Lecții relevante pentru România

11:47

Costul „reformei” este suportat de sectorul privat

Cristian Găină, vicepreședinte AMCOR, atrage atenția că reformele din ultimii ani au fost realizate aproape exclusiv pe seama firmelor private, care au susținut economia în perioadele de criză, conform termene.ro. Efectele cumulative ale politicilor post-Covid, urmate de perioada de „solidaritate” din contextul geopolitic, se resimt acum puternic în mediul de afaceri.

În opinia sa, problema nu este lipsa fondurilor, ci incapacitatea sistemului administrativ de a le pune în mișcare. România riscă să piardă o parte semnificativă din cele aproximativ 10 miliarde de euro rămase din PNRR, cu termen-limită 31 august 2026, din cauza birocrației și a legislației greoaie.

Lipsa unei strategii economice coerente

Un alt semnal de alarmă vizează absența unei strategii economice clare. AMCOR subliniază că documente-cheie, precum Strategia Națională pentru Competitivitate 2021–2027, Strategia Industria 4.0 sau Strategia Economiei Circulare, fie nu sunt finalizate, fie nu sunt operaționalizate.

În lipsa unor repere clare, finanțările sunt decise ad-hoc, fără coerență și fără predictibilitate. Această situație face imposibilă planificarea investițiilor multi-anuale și amplifică reticența antreprenorilor de a se angaja în proiecte pe termen lung.

Risc major de blocaj investițional

Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce un cumul de măsuri cu impact sever asupra economiei: creșteri de TVA, reducerea facilităților fiscale, scăderea plafonului pentru microîntreprinderi, extinderea impozitului minim pe cifra de afaceri, dobânzi mai mari și reguli bancare mai restrictive. Toate acestea pot bloca definitiv investițiile private într-un moment critic.

În lipsa unor măsuri rapide, România riscă un val de insolvențe și falimente, pierderea fondurilor europene disponibile și un blocaj investițional la nivel național, cu pierderea unui nou deceniu de dezvoltare economică.

Reguli schimbate și fonduri europene greu accesibile

AMCOR semnalează și problemele recurente din implementarea fondurilor europene: ghiduri modificate după lansare, evaluări care durează până la 18 luni, aplicare neunitară între regiuni și interpretări administrative imprevizibile.

Cazuri precum POC 4.1.1 sau noile restricții introduse prin adrese administrative, care pot face neeligibile avansuri deja acceptate, au afectat grav încrederea beneficiarilor.