Prima pagină » Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei

Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei

Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei
Veniturile medii ale gospodăriilor din România au crescut cu peste 15% în 2024

Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns la 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 8% față de primele trei luni ale anului, în termeni nominali, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Avansul față de aceeași perioadă din 2025 a fost de 7,4%.

La nivel individual, venitul total mediu lunar a ajuns la 4.222 de lei, cu 10,4% peste nivelul din trimestrul al doilea al anului trecut. Evoluția arată o creștere mai rapidă a venitului calculat pe persoană decât a celui calculat pe gospodărie. În același timp, gospodăriile au avut cheltuieli totale medii de 8.650 de lei pe lună, echivalentul a 3.579 de lei pe persoană. Cheltuielile au reprezentat 84,8% din veniturile totale, iar diferența dintre cele două categorii a fost de aproximativ 1.554 de lei pe gospodărie.

Salariile rămân principala sursă de venit

Cea mai importantă componentă a veniturilor gospodăriilor este reprezentată în continuare de salarii și celelalte drepturi salariale. În trimestrul al doilea, acestea au însumat, în medie, 7.354 de lei pe gospodărie pe lună, reprezentând 72,1% din veniturile totale.

A doua mare sursă de venit a fost reprezentată de prestațiile sociale, cu 2.005 lei pe gospodărie, respectiv 19,6% din total.

Veniturile bănești au fost de 9.748 de lei pe gospodărie, în creștere cu 8,4% față de trimestrul precedent. Veniturile în natură au ajuns la 456 de lei, după un avans trimestrial de 1,7%.

Comparativ cu primul trimestru, creșterea veniturilor totale a fost de 760 de lei pe gospodărie. În trimestrul I 2026, venitul mediu era de 9.444 de lei pe gospodărie, iar cheltuielile de 8.015 lei.

Diferența dintre urban și rural rămâne semnificativă

Datele INS evidențiază în continuare un decalaj important între veniturile gospodăriilor din mediul urban și cele din mediul rural.

În orașe, venitul total mediu lunar a fost de 11.118 lei pe gospodărie, în timp ce în mediul rural nivelul a fost de aproximativ 1,2 ori mai mic. Calculat pe persoană, venitul mediu a ajuns la 4.997 de lei în urban, comparativ cu 3.405 lei în rural.

Diferența se regăsește și în structura veniturilor. În mediul urban, salariile reprezintă principala sursă de venit pentru gospodării, în timp ce în mediul rural veniturile în natură și prestațiile sociale au o importanță relativ mai mare. Această diferențiere între cele două medii de rezidență este prezentă și în statisticile anterioare ale INS. În primul trimestru din 2026, venitul mediu urban era de 10.496 de lei pe gospodărie, față de un nivel rural semnificativ mai redus.

Cheltuielile au crescut cu 635 de lei într-un singur trimestru

Cheltuielile totale medii ale gospodăriilor au ajuns la 8.650 de lei pe lună în trimestrul al doilea, cu 635 de lei mai mult decât în primele trei luni ale anului. Față de trimestrul al doilea din 2025, avansul a fost de 7,6%.

Cheltuielile bănești au reprezentat 8.279 de lei pe gospodărie, în creștere cu 8,2% față de trimestrul precedent. La acestea s-a adăugat contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, estimată la 371 de lei pe gospodărie, cu 2,3% peste nivelul din trimestrul anterior.

Structura cheltuielilor arată că cea mai mare parte a banilor gospodăriilor este absorbită de consum și de plățile către stat și sistemele de asigurări.

Consumul a reprezentat 4.936 de lei lunar pe gospodărie, adică 57% din totalul cheltuielilor. Impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele au însumat 3.159 de lei, echivalentul a 36,5% din cheltuieli.

Alți 119 lei, respectiv 1,4% din total, au fost destinați cheltuielilor legate de producția gospodăriei.

Alimentele și utilitățile domină bugetul de consum

În interiorul cheltuielilor de consum, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au reprezentat cea mai importantă categorie. Gospodăriile au cheltuit, în medie, 1.581 de lei lunar pentru această categorie, ceea ce înseamnă 32% din totalul cheltuielilor de consum.

Pe următorul loc s-au situat cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, care au ajuns la 813 lei pe gospodărie.

Îmbrăcămintea și încălțămintea au absorbit 390 de lei lunar, în timp ce pentru transport gospodăriile au alocat 376 de lei.

Structura consumului arată astfel că o parte importantă din bugetul lunar este destinată bunurilor și serviciilor necesare traiului curent, în special alimentelor și costurilor asociate locuirii.

Gospodăriile urbane au și cheltuieli mai mari

Diferențele dintre mediul urban și rural se regăsesc și în partea de cheltuieli. În orașe, cheltuielile totale medii lunare au ajuns la 9.437 de lei pe gospodărie.

În mediul rural, acestea au fost de aproximativ 1,2 ori mai mici. Calculat pe persoană, nivelul cheltuielilor a fost de 4.241 de lei în urban și de 2.881 de lei în rural.

Decalajul reflectă, în parte, diferențele de venit, dar și particularitățile structurii consumului. Gospodăriile rurale utilizează într-o măsură mai mare produse provenite din resurse proprii, ceea ce reduce necesarul de cheltuieli bănești pentru anumite categorii de consum.

Veniturile cresc, dar și presiunea cheltuielilor rămâne ridicată

Datele pentru trimestrul al doilea indică o creștere nominală a veniturilor gospodăriilor, însă și cheltuielile au avansat într-un ritm important. Raportul dintre cele două arată că 84,8% din veniturile totale au fost absorbite de cheltuieli.

În 2025, gospodăriile din România au avut, în medie, venituri de 9.399 de lei pe lună și cheltuieli de 8.037 de lei, cheltuielile reprezentând 85,5% din venituri.

Prin urmare, nivelul înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 continuă o tendință în care veniturile gospodăriilor au crescut nominal, dar o parte foarte mare din resurse este absorbită de consum, taxe și contribuții.

Pentru trimestrul al doilea, diferența dintre veniturile și cheltuielile medii a fost de 1.554 de lei pe gospodărie. Această sumă nu trebuie însă interpretată automat drept economisire, întrucât indicatorii INS privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor includ componente în natură și alte categorii statistice care nu se suprapun perfect cu fluxurile de numerar disponibile pentru economisire.

Alte articole importante
UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi
UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi
Uniunea Europeană (UE) se află într-o cursă contra cronometru pentru implementarea reformelor economice propuse în urmă cu doi ani de fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, iar întârzierea schimbărilor riscă să adâncească decalajul de competitivitate față de Statele Unite și China, susține Mike Peacock, fost redactor-șef al Reuters și fost șef al departamentului […]
DNSC avertizează asupra unei noi fraude prin SMS: atacatorii cer plata unor presupuse datorii pentru parcare
Tehnologie
DNSC avertizează asupra unei noi fraude prin SMS: atacatorii cer plata unor presupuse datorii pentru parcare
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei campanii de phishing în care atacatorii folosesc identitatea TPARK pentru a-i determina pe șoferi să achite o presupusă datorie pentru parcare. Mesajele sunt transmise prin SMS și anunță existența unei sume neachitate, însoțită de amenințarea unor penalități dacă plata nu este făcută rapid. Utilizatorii sunt direcționați […]
Doar 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru. 29% ar avea nevoie de bani în plus
Doar 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru. 29% ar avea nevoie de bani în plus
Doar 17% dintre români consideră că ar avea economii suficiente pentru a acoperi consecințele financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, arată cea mai recentă cercetare sociologică realizată de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). În același timp, 29% dintre respondenți […]
Bursa de Valori București urcă puternic: BET a câștigat peste 4%, iar rulajul a ajuns la 156 milioane de lei
Bursa de Valori București urcă puternic: BET a câștigat peste 4%, iar rulajul a ajuns la 156 milioane de lei
Bursa de Valori București a început săptămâna cu o ședință de creșteri puternice, principalii indici consemnând avansuri de aproape 4% sau chiar peste acest nivel. Indicele BET, principalul barometru al pieței locale, a urcat cu 4,07%, până la 33.647,05 puncte, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor pe segmentul spot a ajuns la 156,02 milioane […]
România vrea să finanțeze până la finalul anului un hub deep-tech din fonduri de coeziune. Pîslaru: Trebuie să investim în tehnologie și competitivitate
Tehnologie
România vrea să finanțeze până la finalul anului un hub deep-tech din fonduri de coeziune. Pîslaru: Trebuie să investim în tehnologie și competitivitate
România își propune să asigure până la sfârșitul anului finanțarea pentru un hub dedicat tehnologiilor deep-tech, prin fonduri de coeziune, proiectul urmând să faciliteze conectarea ecosistemului românesc de startup-uri și inovare la instrumentele Consiliului European pentru Inovare (EIC), a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Propunerea a fost transmisă deja Comisiei […]
Getica 95 cere din nou insolvența după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Furnizorul spune că pierde milioane de lei pe zi
Companii
Getica 95 cere din nou insolvența după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Furnizorul spune că pierde milioane de lei pe zi
Getica 95 Com, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică de pe piața concurențială din România, a solicitat deschiderea procedurii de insolvență, după ce oprirea reactoarelor de la Cernavodă și întreruperea livrărilor contractate de la Nuclearelectrica au dus la creșterea puternică a costurilor de achiziție. Compania, controlată de omul de afaceri Viorel Tudose, […]