Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns la 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 8% față de primele trei luni ale anului, în termeni nominali, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Avansul față de aceeași perioadă din 2025 a fost de 7,4%.
La nivel individual, venitul total mediu lunar a ajuns la 4.222 de lei, cu 10,4% peste nivelul din trimestrul al doilea al anului trecut. Evoluția arată o creștere mai rapidă a venitului calculat pe persoană decât a celui calculat pe gospodărie. În același timp, gospodăriile au avut cheltuieli totale medii de 8.650 de lei pe lună, echivalentul a 3.579 de lei pe persoană. Cheltuielile au reprezentat 84,8% din veniturile totale, iar diferența dintre cele două categorii a fost de aproximativ 1.554 de lei pe gospodărie.
Cea mai importantă componentă a veniturilor gospodăriilor este reprezentată în continuare de salarii și celelalte drepturi salariale. În trimestrul al doilea, acestea au însumat, în medie, 7.354 de lei pe gospodărie pe lună, reprezentând 72,1% din veniturile totale.
A doua mare sursă de venit a fost reprezentată de prestațiile sociale, cu 2.005 lei pe gospodărie, respectiv 19,6% din total.
Veniturile bănești au fost de 9.748 de lei pe gospodărie, în creștere cu 8,4% față de trimestrul precedent. Veniturile în natură au ajuns la 456 de lei, după un avans trimestrial de 1,7%.
Comparativ cu primul trimestru, creșterea veniturilor totale a fost de 760 de lei pe gospodărie. În trimestrul I 2026, venitul mediu era de 9.444 de lei pe gospodărie, iar cheltuielile de 8.015 lei.
Datele INS evidențiază în continuare un decalaj important între veniturile gospodăriilor din mediul urban și cele din mediul rural.
În orașe, venitul total mediu lunar a fost de 11.118 lei pe gospodărie, în timp ce în mediul rural nivelul a fost de aproximativ 1,2 ori mai mic. Calculat pe persoană, venitul mediu a ajuns la 4.997 de lei în urban, comparativ cu 3.405 lei în rural.
Diferența se regăsește și în structura veniturilor. În mediul urban, salariile reprezintă principala sursă de venit pentru gospodării, în timp ce în mediul rural veniturile în natură și prestațiile sociale au o importanță relativ mai mare. Această diferențiere între cele două medii de rezidență este prezentă și în statisticile anterioare ale INS. În primul trimestru din 2026, venitul mediu urban era de 10.496 de lei pe gospodărie, față de un nivel rural semnificativ mai redus.
Cheltuielile totale medii ale gospodăriilor au ajuns la 8.650 de lei pe lună în trimestrul al doilea, cu 635 de lei mai mult decât în primele trei luni ale anului. Față de trimestrul al doilea din 2025, avansul a fost de 7,6%.
Cheltuielile bănești au reprezentat 8.279 de lei pe gospodărie, în creștere cu 8,2% față de trimestrul precedent. La acestea s-a adăugat contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, estimată la 371 de lei pe gospodărie, cu 2,3% peste nivelul din trimestrul anterior.
Structura cheltuielilor arată că cea mai mare parte a banilor gospodăriilor este absorbită de consum și de plățile către stat și sistemele de asigurări.
Consumul a reprezentat 4.936 de lei lunar pe gospodărie, adică 57% din totalul cheltuielilor. Impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele au însumat 3.159 de lei, echivalentul a 36,5% din cheltuieli.
Alți 119 lei, respectiv 1,4% din total, au fost destinați cheltuielilor legate de producția gospodăriei.
În interiorul cheltuielilor de consum, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au reprezentat cea mai importantă categorie. Gospodăriile au cheltuit, în medie, 1.581 de lei lunar pentru această categorie, ceea ce înseamnă 32% din totalul cheltuielilor de consum.
Pe următorul loc s-au situat cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, care au ajuns la 813 lei pe gospodărie.
Îmbrăcămintea și încălțămintea au absorbit 390 de lei lunar, în timp ce pentru transport gospodăriile au alocat 376 de lei.
Structura consumului arată astfel că o parte importantă din bugetul lunar este destinată bunurilor și serviciilor necesare traiului curent, în special alimentelor și costurilor asociate locuirii.
Diferențele dintre mediul urban și rural se regăsesc și în partea de cheltuieli. În orașe, cheltuielile totale medii lunare au ajuns la 9.437 de lei pe gospodărie.
În mediul rural, acestea au fost de aproximativ 1,2 ori mai mici. Calculat pe persoană, nivelul cheltuielilor a fost de 4.241 de lei în urban și de 2.881 de lei în rural.
Decalajul reflectă, în parte, diferențele de venit, dar și particularitățile structurii consumului. Gospodăriile rurale utilizează într-o măsură mai mare produse provenite din resurse proprii, ceea ce reduce necesarul de cheltuieli bănești pentru anumite categorii de consum.
Datele pentru trimestrul al doilea indică o creștere nominală a veniturilor gospodăriilor, însă și cheltuielile au avansat într-un ritm important. Raportul dintre cele două arată că 84,8% din veniturile totale au fost absorbite de cheltuieli.
În 2025, gospodăriile din România au avut, în medie, venituri de 9.399 de lei pe lună și cheltuieli de 8.037 de lei, cheltuielile reprezentând 85,5% din venituri.
Prin urmare, nivelul înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 continuă o tendință în care veniturile gospodăriilor au crescut nominal, dar o parte foarte mare din resurse este absorbită de consum, taxe și contribuții.
Pentru trimestrul al doilea, diferența dintre veniturile și cheltuielile medii a fost de 1.554 de lei pe gospodărie. Această sumă nu trebuie însă interpretată automat drept economisire, întrucât indicatorii INS privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor includ componente în natură și alte categorii statistice care nu se suprapun perfect cu fluxurile de numerar disponibile pentru economisire.