Veniturile gospodăriilor din România au crescut în 2025, dar cheltuielile rămân la nivel ridicat, arată datele INS

Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns în anul 2025 la 9.399 de lei pe lună, în creștere cu 13,6% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția indică o dinamică pozitivă a veniturilor populației, însă această creștere este însoțită de un nivel ridicat al cheltuielilor, care continuă să absoarbă cea mai mare parte din resursele financiare ale gospodăriilor.

Cheltuielile totale medii au ajuns la 8.037 de lei lunar pe gospodărie, ceea ce reprezintă 85,5% din totalul veniturilor. În termeni nominali, acestea au crescut cu 1.024 de lei față de anul 2024, semn că majorarea veniturilor a fost însoțită de o intensificare aproape proporțională a consumului și a obligațiilor financiare.

Salariile, principala sursă de venit în gospodării

Analiza structurii veniturilor arată că salariile brute și alte drepturi salariale rămân principala sursă de finanțare a gospodăriilor din România. În 2025, acestea au însumat în medie 6.438 de lei lunar pe gospodărie, reprezentând 68,5% din veniturile totale, în creștere cu 1,3 puncte procentuale față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

ASF: Activele pensiilor private au crescut cu 39%, la 246,2 miliarde de lei. Fondurile gestionează echivalentul a 12,35% din PIB

10:15, 09 Oct 2026

Bursa de Valori București încheie ședința cu scăderi pe toți indicii. Tranzacțiile au coborât sub 60 de milioane de lei

08:50, 09 Oct 2026

Veniturile bănești totale au fost de 8.832 de lei pe lună pe gospodărie, în timp ce veniturile în natură au ajuns la 566 de lei, în ușoară scădere față de anul precedent. Această structură confirmă o dependență ridicată de veniturile salariale, în timp ce contribuția economiei informale sau a resurselor proprii rămâne relativ stabilă, dar în ușoară scădere ca pondere.

Un rol important în veniturile totale îl au și prestațiile sociale, care au reprezentat 1.879 de lei lunar pe gospodărie, echivalentul a 20% din total. Această componentă rămâne stabilă, dar ușor în scădere ca pondere față de anul 2024.

Diferențe semnificative între mediul urban și rural

Datele evidențiază în continuare un decalaj important între mediul urban și cel rural. Venitul mediu lunar pe gospodărie în mediul urban a fost de 10.732 de lei, de aproximativ 1,4 ori mai mare decât în mediul rural.

Raportat la nivel individual, un locuitor din mediul urban a avut un venit mediu de 4.489 de lei pe lună, cu aproximativ 50% mai mare decât în mediul rural.

Structura veniturilor diferă semnificativ între cele două medii. În mediul urban, salariile au reprezentat 74,1% din totalul veniturilor, cu 14,3 puncte procentuale peste nivelul din rural. În schimb, în mediul rural, ponderea veniturilor în natură a fost mult mai ridicată, ajungând la 9,9%, de aproape trei ori mai mare decât în orașe. Acest dezechilibru reflectă diferențele structurale dintre economia urbană, bazată pe salarii și servicii, și cea rurală, unde autoconsumul și resursele proprii continuă să aibă un rol important.

Cheltuielile gospodăriilor, dominate de consum și taxe

În 2025, cheltuielile bănești medii lunare au fost de 7.582 de lei pe gospodărie, în creștere cu 15,4% față de anul anterior. La nivel individual, creșterea a fost și mai accentuată, de 16,4%.

Pe lângă acestea, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 456 de lei pe lună, în ușoară creștere față de anul precedent.

Structura cheltuielilor arată o concentrare clară pe consumul de bază și obligațiile fiscale. Aproximativ 60,1% din cheltuieli au fost direcționate către consum, în timp ce 33,6% au reprezentat transferuri către bugetul de stat și sistemele de asigurări sociale, sub formă de impozite, contribuții și taxe.

Restul a fost alocat cheltuielilor de producție ale gospodăriilor, într-o proporție mult mai redusă, de aproximativ 1,9%.

Alimentația și utilitățile, principalele destinații ale banilor

Analiza detaliată a cheltuielilor de consum arată că alimentația și băuturile nealcoolice rămân cea mai importantă categorie, cu o medie de 1.553 de lei pe gospodărie lunar, reprezentând 32,1% din totalul cheltuielilor de consum.

Pe locul al doilea se află cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, care au însumat 761 de lei lunar, adică 15,7% din total. Alte categorii importante includ îmbrăcămintea și încălțămintea, cu 379 de lei lunar, și transportul, cu 339 de lei lunar. Acestea reflectă un nivel de consum diversificat, dar încă puternic orientat către nevoi de bază.

În același timp, educația rămâne categoria cu cea mai mică pondere în bugetul gospodăriilor, cu doar 27 de lei lunar, echivalentul a 0,6% din totalul cheltuielilor de consum. Această valoare evidențiază un nivel redus al investițiilor directe ale gospodăriilor în educație, comparativ cu alte nevoi de consum.

Dezechilibru între venituri și cheltuieli, stabil în timp

Raportul dintre venituri și cheltuieli arată că gospodăriile românești operează constant cu un grad ridicat de utilizare a veniturilor disponibile, în condițiile în care peste 85% din venituri sunt direcționate către cheltuieli lunare.

Această structură indică un spațiu relativ limitat pentru economisire, investiții sau acumulare de rezerve financiare, în special în contextul în care o parte semnificativă a veniturilor este consumată de cheltuieli recurente precum alimentația, utilitățile și taxele.