Piața de venture capital din România a încheiat anul 2025 cu investiții totale de 103,2 milioane de euro, atrase prin 40 de tranzacții. Performanța plasează România pe locul 11 în Europa de Est, într-un clasament dominat de Polonia, Turcia și Grecia.
La nivel regional, ecosistemul de startup-uri din Europa de Est a cumulat investiții de 3,64 miliarde de euro prin 1.034 de tranzacții, reprezentând aproximativ 5,5% din totalul capitalului de risc investit în Europa în 2025, potrivit unui raport publicat de How to Web, citat de termene.ro.
Comparativ cu 2024, numărul tranzacțiilor din România a scăzut cu 49%, semnalând o ajustare semnificativă a pieței. În același timp, valoarea totală atrasă a consemnat un recul mai moderat, de aproximativ 20%, ceea ce indică o concentrare mai mare a capitalului în mai puține companii.
Această dinamică reflectă o tendință vizibilă la nivel european: fondurile de investiții preferă să aloce sume mai consistente startup-urilor considerate mature sau cu tracțiune internațională, în detrimentul unei dispersii largi a capitalului.
În România, investițiile s-au orientat în special către companii din domenii precum Enterprise Software și Education, sugerând o etapă de consolidare a ecosistemului și o selecție mai riguroasă a proiectelor cu potențial global.
Polonia s-a reconfirmat drept principala destinație pentru capitalul de risc din Europa de Est, atrăgând 786,7 milioane de euro prin 182 de tranzacții, echivalentul a 21,6% din totalul regional. Țara a urcat pe prima poziție, susținută de o creștere anuală de peste 320 milioane de euro.
Turcia ocupă locul al doilea, cu 527,4 milioane de euro investiți în 315 tranzacții, însă a pierdut prima poziție în clasament după o scădere semnificativă a volumelor. Grecia a completat podiumul, cu 445,7 milioane de euro atrase prin 46 de tranzacții.
Primele cinci țări din regiune concentrează aproximativ 60% din capitalul total investit, iar top 10 cumulează circa 90%, ceea ce evidențiază polarizarea pieței.
Distribuția capitalului în România arată o ușoară predominanță a investițiilor „early-stage” (primare), care au reprezentat 53,61% din total, în timp ce rundele de tip „growth” (mărire de capital investit) au însumat 46,39%. Media unei tranzacții pre-seed a fost de 526.000 de euro, iar cea a rundelor seed a ajuns la 1,5 milioane de euro.
La nivelul rundelor Seria A, România a înregistrat o medie de 10,3 milioane de euro per tranzacție, peste mediile din Polonia sau Turcia, ceea ce indică o concentrare mai mare a capitalului pe proiecte punctuale.
Cu toate acestea, eficiența capitalului – raportul dintre finanțările de creștere din 2025 și capitalul early-stage atras în 2023-2024 – a fost de doar 28%, una dintre cele mai scăzute valori din regiune. Acest indicator sugerează dificultăți în tranziția startup-urilor locale către etapele avansate de finanțare.
În 2025, România nu a înregistrat nicio rundă care să depășească pragul de 30 de milioane de euro, ceea ce evidențiază provocările în atragerea fondurilor internaționale de mari dimensiuni pentru fazele mature.
Din punct de vedere sectorial, Enterprise Software a generat 53% din totalul investițiilor din România, urmat de Education (21%) și Fintech (7%). Această structură confirmă specializarea tehnică a fondatorilor români și orientarea către soluții scalabile pentru piețele globale.
Printre cele mai importante tranzacții ale anului s-au numărat runda Series C de 27,5 milioane de euro atrasă de Druid AI și finanțarea Series B de 20 milioane de euro obținută de Digitail. De asemenea, Bible Chat a atras 13,4 milioane de euro într-o rundă Series A, confirmând interesul pentru soluții bazate pe inteligență artificială aplicată în educație și zona spirituală.
La nivel regional, sectoarele care au atras cele mai mari volume de capital au fost software (720 milioane euro), fintech (522 milioane euro), industria spațială (350 milioane euro), automotive (311 milioane euro), sănătate (223 milioane euro) și apărare (204 milioane euro).
Raportul evidențiază și o creștere a activității de fuziuni și achiziții, pe fondul unei „oboseli a fondatorilor” care aleg consolidarea în locul unor noi runde de finanțare. Totodată, participarea investitorilor străini în rundele seed a depășit 35% la nivel regional, impunând standarde mai stricte de guvernanță.
În România, printre actorii activi menționați se numără Early Game Ventures, Underline Ventures și TechAngels, alături de platforme precum SeedBlink și fonduri precum RocaX.
Perspectivele pentru 2026 indică o maturizare a ecosistemului și o orientare mai clară către domenii strategice, precum apărarea, securitatea cibernetică și energia