Viața ne solicită la maxim. Apar antrenorii specializați în abilități cognitive pentru supraviețuirea profesională

Munca de birou începe să le „strice creierul” oamenilor, care sunt tot mai tentați să gestioneze stresul prin soluții neconvenționale. Tot mai mulți profesioniști apelează la executive function coaches — antrenori specializați în abilități cognitive, precum organizarea, concentrarea și autocontrolul — pentru a face față suprasolicitării și pentru a evita o serie de comportamente cu consecințe negative, cum ar fi procrastinarea, deciziile impulsive, starea de nervozitate. Fenomenul, inițial asociat cu ADHD și cu autismul, pare să fi devenit larg răspândit după pandemie, când structura clasică a muncii a dispărut, lăsându-i pe mulți dintre angajați dezorientați și epuizați. Companii mari, precum Amazon, Google și Chevron, au început să ofere acest tip de coaching ca beneficiu pentru angajați, în timp ce piața serviciilor individuale crește accelerat, scrie Business Insider. Într-o lume dominată de distrageri digitale, incertitudine și burnout, coachingul specializat în funcții executive se conturează ca o strategie de supraviețuire profesională.

Funcția executivă este termenul-umbrelă pentru un set de abilități cognitive care ajută la organizare, concentrare, memorie și autocontrol. Este trusa de instrumente care îți permite să planifici un proiect complex la muncă și să-l finalizezi la termen sau să gestionezi un conflict cu un prieten. Cercetători de la Harvard au numit-o „sistemul de control al traficului aerian” al creierului. Funcționarea executivă deficitară a fost asociată, istoric, cu tulburări de neurodezvoltare, precum ADHD și autism. Acest tip de înțelegere începe să se schimbe. În ultimii ani, un număr tot mai mare de părinți, profesori și universități au apelat la specialiști în funcții executive pentru a-i ajuta pe studenții stresați să își finalizeze sarcinile, indiferent dacă au sau nu un diagnostic psihiatric.

Foto: Unsplash

Țara din UE cu cele mai supraevaluate locuințe

14:19

Carburanții se scumpesc din nou. Cât vom plăti la pompă în 2026

13:52

Schimbări cognitive în era distragerii digitale

Atât profesioniștii cu tulburări de anxietate, cât și cei suprasolicitați se îndreaptă către aceiași traineri pentru a recăpăta un oarecare control asupra vieții lor. Companii de coaching organizațional, precum BetterUp și WorkSmart, au observat acest fenomen și au început să includă „funcțiile executive” în discursul și, mai ales, în oferta lor. În era distragerilor digitale constante, atenția și abilitățile noastre de gestionare a timpului nu mai sunt ce-au fost odată. Iar aceste schimbări la nivel personal scot în evidență probleme mult mai mari, legate de modul în care trăim și muncim astăzi.

Atunci când a apărut, la mijlocul anilor 2000, coachingul pentru funcții executive a fost aproape sinonim cu tratamentul pentru ADHD. A arătat rapid potențial. Un studiu din 2009, publicat în Learning Disabilities Research and Practice, a arătat că studenții cu ADHD sau cu dificultăți de învățare care au primit coaching individual timp de 10 săptămâni — axat pe perseverență, motivație, controlul impulsurilor și alte provocări executive — au raportat, ulterior, o mai mare autonomie, atingerea obiectivelor, reducerea anxietății și o autoreglare mai bună.

O pierdere semnificativă: bornele care marcau începutul și sfârșitul zilei

Abia recent coachingul de funcții executive a devenit mainstream. Jesse Ruderman, specialist în funcții executive pentru Learning Effectiveness Program al Universității din Denver, spune că instituția a angajat primul coach în primăvara lui 2020 pentru a-i sprijini pe studenții aflați în dificultate în timpul lockdown-urilor. Alte universități — Minnesota, George Mason, Oberlin College — au urmat același model. Lockdown-urile au afectat funcțiile executive ale adulților, deoarece au eliminat „schelele” mediului de lucru, care marcau începutul și sfârșitul zilei.

Pandemia a fost un punct de cotitură pentru toată lumea, dar, mai ales pentru angajați. J. Russell Ramsay, psiholog clinician și cofondator al Adult ADHD Treatment and Research Program de la Universitatea din Pennsylvania, explică: lockdown-urile au pus o presiune enormă pe funcțiile executive ale multor adulți, deoarece au eliminat structura mediilor de lucru. Mulți oameni care înainte „se descurcau cât de cât” cu ADHD nediagnosticat s-au trezit incapabili să facă față. Pandemia a scos la iveală vulnerabilități de funcționare executivă și în cazul persoanelor care nu îndeplineau criteriile pentru ADHD, dar prezentau simptome similare.

Care este pentru un executiv Walmart „semnul roșu suprem” la un angajat

Un val de diagnostice ADHD la adulți

Nu întâmplător, pandemia a adus și un val de diagnostice ADHD la adulți în SUA și de prescripții pentru tratamente. Un studiu JAMA din 2024 a constatat că, între aprilie 2020 și martie 2022, prescripțiile pentru ADHD non-stimulant au crescut cu 81% la adulții între 20 și 39 de ani, iar Adderall și alte stimulente – cu 30%. O altă analiză a arătat că, între 2019 și 2023, cererile medicale pentru ADHD au crescut cu 101% la cei între 18 și 44 de ani, cu 70% la cei între 45 și 64 și cu 60% la cei de peste 65.

Finalul lockdown-ului nu a făcut ca problemele să dispară. De la angajarea lui în 2022, Ruderman spune că a văzut creșteri „semnificative”, an de an, în numărul studenților care îi cer ajutorul: 391 în 2023-24, iar anul următor 727. El pune cel puțin o parte din creștere pe seama „TikTok-ificării sănătății mintale” – apariția creatorilor de conținut concentrați pe neurodiversitate, care au făcut termenii precum „funcție executivă” mai cunoscuți. A fost nevoit chiar să reducă durata ședințelor pentru a face față cererii.

Viața modernă solicită la maximum capacitatea mintală

O expansiune bruscă a sprijinului pentru funcții executive la muncă sugerează un fenomen similar în mediul corporativ. Kate Broeking, coach specializat pe funcții executive în Seattle, spune că, în ultimul an, a observat mai multe programe de asistență pentru angajați și firme de coaching, care abordează explicit funcțiile executive. Unele companii — Workday, Chevron, WarnerMedia — oferă aceste servicii întregului personal ca beneficiu. Broeking a remarcat și un influx de clienți individuali.

De ce această explozie a disfuncției executive? Simplu: viața modernă solicită la maximum capacitatea mintală. Experții indică drept vinovat evident întreruperile constante și „dopamina ieftină” a dispozitivelor digitale. Cercetările arată că lumea digitală poate deforma percepția timpului, ceea ce afectează logic și modul în care îl gestionăm.

„TikTok-ificarea sănătății mintale”

Creșterea diagnosticelor ADHD a făcut ca mai mulți oameni să devină conștienți de ce înseamnă funcția executivă. „Termenul a devenit foarte prezent”, spune Ruderman, subliniind că oamenii au început să vorbească despre disfuncția executivă pe TikTok. Această expunere a alimentat autorecunoașterea. „E foarte ușor să te autodiagnostichezi”, adaugă el.

Peste toate acestea, pandemia a introdus o nouă eră de incertitudine profesională, care nu s-a încheiat — ba chiar s-a agravat.

În ultimii ani, regulile „clasice” despre cum să reușești și să-ți asiguri stabilitatea au dispărut. Specialiști cu diplome înalte, proaspăt absolvenți de MBA sau de Ivy League se numără printre milioanele de americani care se chinuie să își găsească un job, deși țara nu e în recesiune. Industria tech se află acum în al patrulea an consecutiv de concedieri masive, la toate nivelurile. AI generativă a destabilizat întregi cariere de „white-collar”, determinându-i deja pe unii angajatori să reducă personalul pe baza promisiunii — deocamdată nedovedite — de automatizare la nivel uman. Presiunea asupra studenților și asupra angajaților de a face mai mult, mai bine, cu mai puțin timp și sprijin, este tot mai mare.

„Oamenilor nu le place incertitudinea”, spune Ramsay, adăugând că cei cu dificultăți de funcții executive o tolerează și mai puțin. Asta pentru că un focus imprevizibil și emoții fluctuante generează auto-îndoială, care amplifică ambiguitatea externă. Dar și cei care, de obicei, performează sub presiune pot vedea funcțiile executive afectate de nesiguranță sporită. Într-o eră plină de distrageri — la muncă, la școală, dar și prin „side hustles”, responsabilități de familie și nevoile de bază umane — acest cerc vicios poate fi devastator pentru sănătatea mintală.

Consecințe: concedii medicale și angajament scăzut

Pentru companii, consecințele financiare sunt uriașe. Stresul cronic și copleșirea duc la burnout, care înseamnă concedii medicale și angajament scăzut. Un studiu din American Journal of Preventive Medicine arată că acest fenomen costă între 4.000 și 21.000 de dolari pe angajat anual — adică 5 milioane de dolari pentru o companie medie cu 1.000 de angajați.

Iar cererile de concedii par să fi crescut. Un sondaj AbsenceSoft din 2024 arată că 57% dintre managerii HR au raportat creșteri în solicitările de concediu în ultimul an — al treilea an consecutiv de creștere. Deși majoritatea au invocat boala sau accidentările, aproape jumătate au menționat provocările de sănătate mintală. În paralel, o analiză Glassdoor din mai 2025 arată că discuțiile angajaților despre burnout au atins cel mai înalt nivel din 2016, cu o creștere de 32% față de anul precedent.

Deși oricine poate suferi de burnout, cercetările arată că angajații cu ADHD, autism sau alte tulburări de neurodezvoltare pot fi mai vulnerabili. Unele companii au făcut progrese înainte de pandemie, cu programe de bunăstare menite să acomodeze angajații cu diagnostice acoperite de ADA. Broeking, coachul din Seattle, a creat, în 2018, programul de wellness pentru Amazon, apoi a ajutat Microsoft și Google să implementeze programe similare. Aceste intervenții, inspirate din programele de reabilitare vocațională, s-au axat pe dezvoltarea abilităților de funcții executive pentru a crește implicarea angajaților și a preveni concediile medicale.

Inițiativele de wellness nu sunt soluții magice

Un articol Harvard Business Review din 2024 a arătat că, deși aproape 85% dintre marii angajatori americani ofereau programe de wellness, burnout-ul nu dădea semne de scădere. Autorii au explicat că aceste programe eșuează adesea, pentru că se concentrează pe rezultate individuale, nu pe cauzele organizaționale. Angajații își doresc echilibru viață-muncă, flexibilitate, obiective clare și metrici consistenți.

Deși coachingul de funcții executive nu rezolvă tot, angajații pot beneficia mult de el. „Nu e nevoie de mult ca să ne abatem de la drum, iar funcțiile executive înseamnă să știi cum să te protejezi de distrageri”, spune Ramsay. El scrie o carte în care recomandă ca angajatorii să le ofere sprijin pe funcții executive tuturor angajaților, ca un avantaj universal. Coachingul poate fi deosebit de util pentru a naviga prin schimbările și prin incertitudinea ce definesc tot mai mult realitatea muncii.