20 de ani de la noul regim de politică monetară a BNR: țintirea inflației

Anul 2025 marchează două decenii de la introducerea noului regim de politică monetară, de către Banca Națională a României (BNR) – ţintirea inflaţiei.

După anul 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră până în 2022, când a revenit la două cifre.

În 2024 inflaţia a scăzut spre 5%, iar pentru finalul anului 2025 BNR prognozează o inflaţie de 3,5%.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Anul 2024 a adus continuarea scăderii inflaţiei spre 5%. BNR a anunţat la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, din noiembrie 2024, noile prognoze de inflaţie, de 4,9% pentru finalul anului 2024 şi 3,5% pentru anul 2025

De când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005, BNR a ratat de mai multe ori ţinta de inflaţie, dar a şi atins acest obiectiv în unii ani, precum 2006, 2011 sau 2013, la fel ca şi alte bănci centrale care au urmat regimuri monetare de ţintire a inflaţiei.

BNR a urmat şi o politică de flotare controlată a cursului de schimb.

Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat, de mai puţin de 1%, iar în anii 2015 şi 2016, rata anuală a inflaţiei a marcat noi minime, coborând chiar în teritoriu negative.

După Revoluţie, BNR a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflaţia – stabilitatea preţurilor fiind principalul obiectiv scris în statutul BNR.

Începând cu anul 2005, odată cu denominarea (lansarea leului nou), BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Anul 2025 marchează astfel 20 de ani de la implementarea regimului de ţintire a inflaţiei în România.

Strategia de ţintire a inflaţiei presupune practic asumarea periodică de către BNR a unor obiective anuale de scădere a inflaţiei (de obicei) şi capacitatea instituţiei de a face piaţa să creadă în atingerea obiectivelor respective.

Ţinta anuală de inflaţie asumată de banca centrală este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual. Şi, în fiecare an, BNR indică ce inflaţie prognozează pentru finalul anului.

Evoluţia inflaţiei a luat prin surprindere chiar şi banca centrală uneori, care a operat în unii ani mai multe ajustări ale prognozei.

Privind evoluţia inflaţiei din ultimele două decenii vedem că, după anul 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră până în anul 2022 când a revenit la două cifre, apropiindu-se de 17%.

Şi în prima jumătate a anului 2023 inflaţia anuală a rămas la două cifre, pentru ca în decembrie 2023 să coboare la 6,6%.