Cum pierde România facilitățile fiscale pentru investiții în cercetare și inovare. Studiu EY: Suntem pe ultimele locuri în clasamentul UE .

România rămâne printre ultimele state din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare-dezvoltare – C&D, deși are, cel puțin pe hârtie, un cadru fiscal atractiv pentru companiile care investesc în inovare. O analiză EY arată că stimulentele fiscale pentru C&D au început să fie utilizate mai consistent abia după operaționalizarea mecanismului de certificare, însă numărul companiilor care le accesează rămâne redus la scară națională.

Strategia națională pentru perioada 2022–2027 vizează atingerea unui nivel de 1% din PIB pentru investițiile private în C&D, însă progresele rămân limitate, potrivit evaluărilor Comisiei Europene. România pornește cu un paradox: are instrumente fiscale comparabile cu cele din alte state europene, dar rezultate mult sub medie.

Companiile atrag bani pentru proiecte IT și securitate cibernetică

Cu toate acestea, analiza EY indică o tendință de creștere a numărului de companii certificate și capacității de a atrage bani pentru C&D.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

„În 2025, numărul companiilor care au apelat la certificare a ajuns la 45, iar valoarea cheltuielilor eligible aferente facilității fiscale de aproximativ 816 milioane RON depășește semnificativ nivelurile anilor anteriori. Apar proiecte de anvergură foarte mare, în special în IT și securitate cibernetică, dar și automotive și telecom, care concentrează o parte importantă din valoarea totală certificată.
Comparativ, între 2023 și 2025, numărul companiilor certificate a crescut de aproape trei ori, în timp ce valoarea cheltuielilor eligibile este de peste 55 de ori mai mare. Acest ritm indică atât încrederea crescută a companiilor în mecanismul de certificare, cât și profesionalizarea proceselor interne de documentare și susținere a activităților de C&D”, potrivit studiului EY.

Facilități existente, dar greu de folosit

Din punct de vedere fiscal, companiile pot beneficia de două instrumente principale: o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare — echivalentul unui avantaj de aproximativ 8% din costurile eligibile, majorat la 10% începând cu 2026 — și scutirea de impozit pe venit pentru angajații implicați în astfel de activități.

Cu toate acestea, aceste facilități au rămas mult timp subutilizate.

„Deși facilitățile fiscale erau disponibile încă din anul 2016, acestea nu erau susținute de un mecanism practic de implementare care să le ofere contribuabililor confort cu privire la eligibilitatea proiectelor derulate”, subliniază analiza EY.

Punctul de inflexiune apare abia în 2022, odată cu înființarea registrului experților care pot certifica activitățile de cercetare-dezvoltare. Din acel moment, companiile pot solicita validarea proiectelor și, implicit, pot accesa în mod real facilitățile fiscale. Practic, 2023 devine primul an de funcționare efectivă a mecanismului.

2023–2025: creștere rapidă, dar de la o bază foarte mică

Datele analizate de EY arată o evoluție accelerată în utilizarea mecanismului de certificare, însă pornind de la un nivel foarte redus.

În 2023, doar 15 companii au apelat la certificarea proiectelor de cercetare-dezvoltare, iar valoarea cheltuielilor eligibile a fost de aproximativ 14,4 milioane de lei. Activitatea a fost concentrată în special în IT, software, inginerie, gaming și sectorul farmaceutic, iar proiectele au fost, în general, fragmentate și de dimensiuni reduse.

Un an mai târziu, în 2024, se produce o schimbare vizibilă: numărul companiilor crește la 39, iar valoarea cheltuielilor eligibile urcă la aproximativ 312,7 milioane de lei, marcând o creștere de peste 2000%. Certificarea începe să fie utilizată nu doar punctual, ci pentru portofolii de proiecte, iar structura investițiilor se diversifică.

În 2025, trendul continuă, dar intră într-o fază de maturizare: 45 de companii au apelat la certificare, iar valoarea cheltuielilor eligibile ajunge la aproximativ 816 milioane de lei. Apar proiecte de anvergură, în special în IT, securitate cibernetică, telecom și automotive, care concentrează o parte importantă din totalul investițiilor.

Pe ansamblu, între 2023 și 2025, numărul companiilor certificate aproape s-a triplat, în timp ce valoarea cheltuielilor eligibile a crescut de peste 55 de ori — o dinamică ce reflectă o creștere a încrederii în mecanism și o mai bună structurare a activităților de cercetare în interiorul companiilor.

Impactul la nivel macroeconomic rămâne limitat

În ciuda acestei evoluții accelerate, analiza EY atrage atenția că numărul companiilor care utilizează facilitățile fiscale este încă redus la nivel național.

În 2025, doar 45 de companii au solicitat certificarea activităților de cercetare-dezvoltare, iar dintre acestea, mai puțin de jumătate au fost utilizatori noi. Restul erau companii care mai accesaseră mecanismul în anii anteriori, ceea ce indică o concentrare a utilizării într-un grup restrâns de actori economici.

Această realitate explică de ce, în pofida creșterilor procentuale spectaculoase, impactul la nivel macroeconomic rămâne limitat.

Provocările anului 2026

Începând cu 2026, cadrul fiscal a fost ajustat prin introducerea unui credit fiscal de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile, în locul beneficiului anterior estimat la aproximativ 8%. Noul mecanism are avantajul că poate fi aplicat și de companiile supuse impozitului minim global, ceea ce extinde aria de aplicabilitate.

Totuși, eficiența acestui instrument depinde de capacitatea companiilor de a înțelege și utiliza corect facilitățile existente. EY subliniază că una dintre principalele bariere rămâne interpretarea restrictivă a conceptului de cercetare-dezvoltare, care limitează accesul la stimulente.

În același timp, stabilitatea și claritatea cadrului legislativ sunt esențiale. „Pentru ca stimulentele fiscale să producă efecte reale, este nevoie nu doar de prevederi legale, ci și de stabilitate, claritate în aplicare și mecanisme funcționale”, arată analiza.