Uniunea Europeană (UE) reevaluează calendarul de implementare a noilor reguli privind inteligența artificială (AI Act), pe fondul lipsei unor standarde tehnice clare.
Oficialii de la Bruxelles iau în calcul amânarea unor prevederi din AI Act pentru a permite industriei să se adapteze fără riscuri suplimentare.
Comisia Europeană ia în calcul amânarea anumitor prevederi din regulamentul privind inteligența artificială (AI Act), pe fondul întârzierilor în elaborarea standardelor tehnice și al presiunilor venite din partea industriei și a unor state membre.
„Dacă observăm că standardele și ghidurile necesare nu sunt gata la timp, nu ar trebui să excludem posibilitatea de a amâna anumite părți din Legea privind AI-ul”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă responsabilă de sectorul digital, în cadrul unei reuniuni cu miniștrii europeni ai digitalizării, care a avut loc, vineri, la Luxemburg.
AI Act, un set de reglementări fără precedent la nivel global, a fost convenit la finalul anului 2023, iar implementarea sa este etapizată pe o perioadă de aproximativ un an și jumătate. După cum informează Politico, primele interdicții au intrat în vigoare în luna februarie, următoarele termene-cheie fiind stabilite pentru august și, apoi, pentru anul 2026.
În acest moment, companiile, inclusiv cele americane, care sunt mai vocale după revenirea lui Donald Trump în fruntea administrației de la Washington, solicită amânări și clarificări suplimentare, deoarece încă lipsesc standardele tehnice și codurile de bune practici esențiale pentru conformare. De exemplu, furnizorii celor mai avansate modele de AI vor fi obligați să respecte noile reguli începând cu data de 2 august 2025, însă ghidul esențial sub forma unui cod de conduită încă nu a fost finalizat.
Industria a cerut recent un așa-numit mecanism „stop-the-clock” (oprirea timpului) prin care termenele de aplicare ar fi amânate automat dacă documentele de implementare nu sunt gata. Mai mulți miniștri europeni s-au arătat deschiși la această posibilitate. „Această solicitare din partea industriei este rezonabilă”, a declarat Dariusz Standerski, ministrul adjunct pentru digitalizare al Poloniei, citat de Politico. Totuși, acesta a avertizat că simpla amânare a termenelor „nu este o soluție”.
„Mai întâi trebuie să avem un plan clar: ce vrem să realizăm în acele luni suplimentare”, a continuat Standerski, precizând că Polonia ar putea accepta ideea doar în acest context. „Să amâni cu 12 luni aplicarea fără să faci nimic între timp, ar fi inutil”, a mai spus oficialul polonez, care a condus reuniunea de la Luxemburg. Președinția rotativă a Consiliului UE este deținută de Polonia până la 30 iunie.
Discuțiile pe tema AI Act vin într-un moment în care Comisia Europeană analizează mai multe modalități de simplificare a normelor pentru mediul de afaceri, într-un efort de a reduce sarcina administrativă fără a compromite siguranța sau transparența tehnologică. „Am primit semnale clare că simplificarea nu înseamnă doar eliminarea reglementărilor”, a mai spus Standerski, care a invocat, de asemenea, necesitatea unor evaluări de impact adecvate, a abordării costurilor de implementare a regulilor și a utilizării tehnologiei pentru a ușura aplicarea regulilor.