America se afundă în datorii: deficitul bugetar va fi mai mare cu 1.000 mld. $ în următorul deceniu

America intră într-o nouă eră a dezechilibrelor financiare, după ce un raport al Committee for a Responsible Federal Budget (CRFB) arată că deficitele bugetare federale vor fi cu aproape 1.000 de miliarde de dolari mai mari în următorul deceniu decât se estima la începutul anului. Pachetul masiv de cheltuieli „One Big Beautiful Bill Act”, tarifele comerciale impuse de administrația Trump și costurile uriașe cu dobânzile la datoria publică sunt factorii care pun presiune pe finanțele celei mai mari economii a lumii.

America, în fața unei datorii istorice

Raportul CRFB subliniază că deficitele cumulate ale Statelor Unite pentru perioada 2026–2035 vor ajunge la 22,7 trilioane de dolari, cu aproape un trilion mai mult decât proiecția Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), care în ianuarie estima un nivel de 21,8 trilioane. Această creștere semnificativă reflectă un dezechilibru structural, alimentat de politici fiscale generoase și de costurile inevitabile ale dobânzilor tot mai mari.

Pentru anul fiscal 2025, deficitul este prognozat la 1,7 trilioane de dolari, echivalent cu 5,6% din PIB. Deși cifra este ușor mai mică decât deficitul de 1,83 trilioane consemnat în 2024, tendința generală rămâne ascendentă. Conform calculelor CRFB, deficitele vor crește gradual în următorii ani și vor atinge 2,6 trilioane de dolari în 2035, ceea ce va reprezenta 5,9% din PIB.

Veste bună pentru acționarii Audi: profitul a crescut cu 10% în 2025

22:19

OMV Petrom avansează cu proiectul de hidrogen verde de la Petrobrazi

20:49

Impactul pachetului fiscal și al tarifelor lui Trump

Unul dintre principalii factori ai dezechilibrelor este controversatul pachet de cheltuieli și reduceri fiscale, denumit „One Big Beautiful Bill Act”. Potrivit CRFB, acest program va adăuga 4,6 trilioane de dolari la deficit până în 2035, incluzând și costurile cu dobânzile generate de datoria suplimentară.

În același timp, tarifele comerciale impuse de administrația Trump sunt estimate să aducă venituri suplimentare de 3,4 trilioane de dolari pe parcursul aceluiași interval. Aceste taxe vamale vor compensa parțial creșterea datoriei, dar specialiștii avertizează că impactul lor pe termen lung asupra comerțului global și asupra prețurilor interne ar putea fi negativ.

Pe de altă parte, există și măsuri cu un impact pozitiv asupra deficitului. Reducerea subvențiilor pentru asigurările de sănătate și tăierea unor finanțări federale ar urma să contribuie fiecare cu circa 100 de miliarde de dolari la scăderea dezechilibrului bugetar. Totuși, aceste sume sunt infime comparativ cu presiunile exercitate de cheltuielile masive aprobate prin pachetul fiscal.

Dobânzile, adevărata bombă cu ceas

Cel mai alarmant element din raportul CRFB este reprezentat de dobânzile la datoria publică, care devin o veritabilă bombă cu ceas pentru finanțele americane. În perioada 2025-2035, acestea sunt prognozate la nu mai puțin de 14 trilioane de dolari.

Dacă în 2025 plățile cu dobânzile vor ajunge la aproape 1 trilion de dolari (3,2% din PIB), până în 2035 suma va urca la 1,8 trilioane de dolari, adică 4,1% din PIB. Practic, Statele Unite vor ajunge să plătească aproape dublu doar pentru costurile de finanțare a datoriei, ceea ce limitează semnificativ spațiul fiscal pentru investiții, programe sociale sau cheltuieli militare.

Scenariul alternativ: deficite și mai mari

Raportul CRFB include și un scenariu alternativ, considerat pesimist, dar posibil în cazul în care o parte din tarifele comerciale impuse de Trump ar fi anulate, iar reducerile temporare de taxe ar fi prelungite. În acest caz, deficitele bugetare ar crește cu încă 7 trilioane de dolari peste nivelul de bază.

Astfel, raportul datorie/PIB ar urca la 134% până în 2035, un nivel extrem de ridicat pentru orice economie. Spre comparație, prognoza CBO indică o datorie de 118% din PIB, iar scenariul de bază al CRFB o plasează la 120%. Diferența dintre cele trei proiecții arată cât de sensibilă este economia americană la deciziile politice și la politicile comerciale.