Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu continuă să alimenteze îngrijorări în rândul oficialilor europeni, iar impactul economic al tensiunilor începe să fie analizat tot mai atent. Un membru important al conducerii Băncii Centrale Europene avertizează că prețurile ridicate la energie ar putea rămâne la niveluri înalte pentru o perioadă mai lungă, în lipsa unor perspective clare privind încheierea conflictului. Semnalul vine într-un moment sensibil pentru economia europeană, în care inflația și politica monetară rămân sub presiune.
Gabriel Makhlouf, membru al Consiliului de Guvernare al BCE și guvernator al Băncii Centrale a Irlandei, a transmis că urmărește cu atenție evoluția costurilor energetice și efectele secundare generate de acestea în economie, conform Reuters.
Oficialul a subliniat că principalele îngrijorări nu se limitează la nivelul facturilor la energie, ci vizează modul în care aceste costuri mai mari se transmit în restul economiei. Prețurile energiei pot influența direct costurile de producție, transport și servicii, alimentând o inflație bazată pe costuri.
Acest fenomen poate crea un efect de domino, cu impact asupra prețurilor bunurilor și serviciilor din aproape toate sectoarele economice.
Declarațiile lui Makhlouf vin la scurt timp după ultima reuniune a BCE, în care instituția a decis să mențină nemodificate ratele dobânzilor, deși a analizat inclusiv scenariul unei noi majorări.
Menținerea dobânzilor nu înseamnă însă că riscurile au dispărut. Din contră, oficialii europeni urmăresc atent dacă șocul energetic actual se poate transforma într-un nou val inflaționist.
În acest context, BCE este preocupată de așa-numitele efecte indirecte, care pot apărea atunci când firmele transferă costurile mai mari către consumatori.
Un alt risc semnalat de oficialul BCE este legat de salarii. În Europa, procesele de negociere salarială sunt adesea etapizate și desfășurate pe perioade mai lungi, ceea ce înseamnă că efectele unei creșteri persistente a prețurilor pot apărea cu întârziere.
Dacă angajații solicită salarii mai mari pentru a compensa costul vieții, iar companiile acceptă aceste majorări, se poate crea o spirală salarii-prețuri. Într-un astfel de scenariu, inflația devine mai greu de controlat.
Makhlouf a subliniat că aceste efecte de a doua rundă trebuie monitorizate atent, deoarece pot modifica dinamica prețurilor pe termen mediu și lung.
Pe lângă costuri și salarii, BCE urmărește atent și așteptările privind inflația. Acestea joacă un rol crucial în stabilitatea economică, deoarece influențează deciziile consumatorilor, companiilor și investitorilor.
Oficialii se tem de o posibilă „de-ancorare” a așteptărilor inflaționiste, adică o situație în care populația și piețele încep să creadă că inflația ridicată va deveni noua normalitate.
Dacă acest fenomen se produce, combaterea inflației devine considerabil mai dificilă și poate necesita măsuri monetare mai dure.