România recuperează sute de milioane din PNRR, dar pierde aproape jumătate de miliard: explicațiile ministrului Proiectelor Europene 

România a reușit să recupereze o parte importantă din fondurile europene suspendate în cadrul cererii de plată nr. 3 din PNRR, însă bilanțul final rămâne negativ. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, statul român a recuperat 350,7 milioane de euro, dar pierde definitiv aproximativ 458,7 milioane de euro din cauza unor reforme întârziate sau implementate necorespunzător.

„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a transmis ministrul.

Evaluarea Comisiei Europene: una dintre cele mai dificile cereri de plată

Potrivit lui Pîslaru, cererea de plată nr. 3, depusă de România în decembrie 2023, a fost una dintre cele mai complicate din întregul program. Reformele incluse ar fi trebuit să fie deja finalizate la momentul depunerii, însă evaluarea realizată de Comisia Europeană a arătat deficiențe majore.

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

„Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător”, a explicat oficialul.

După o perioadă de corecții și negocieri, România a transmis documente suplimentare în noiembrie 2025, însă rezultatul final a indicat că patru jaloane importante nu au fost îndeplinite corespunzător.

Negocieri intense și recuperări parțiale

Ministrul a subliniat că, după preluarea mandatului, a mobilizat toate resursele pentru a recupera cât mai mult din sumele blocate.

„A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro, bani care erau inițial suspendați”, a declarat acesta.

Procesul a implicat negocieri tehnice, clarificări și dialog constant cu reprezentanții Comisiei Europene.

Dosarul pensiilor speciale: cea mai mare sumă recuperată

Cel mai important progres a fost înregistrat în cazul reformei pensiilor speciale. Din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial pentru acest jalon, România a reușit să recupereze 166 de milioane de euro.

„A fost un dosar greu, care a suportat șase amânări la Curtea Constituțională”, a explicat Pîslaru, subliniind că implicarea directă a premierului Ilie Bolojan a avut un rol decisiv.

„Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, a adăugat ministrul.

Guvernanța companiilor de stat: progrese, dar și probleme

Un alt capitol important a fost cel legat de guvernanța companiilor de stat, prin intermediul AMEPIP. Aici, România a recuperat 132 de milioane de euro.

„Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță”, a explicat ministrul, evidențiind contribuția vicepremierului Oana Gheorghiu.

Cu toate acestea, problemele persistă în alte sectoare.

Energie și transporturi: pierderi semnificative

În sectorul energetic, unde sunt incluse companii majore precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, România a pierdut 180 de milioane de euro și a recuperat doar 48 de milioane.

„Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație”, a arătat Pîslaru, menționând numiri politice și proceduri neclare.

Situația este similară și în sectorul transporturilor, unde sunt vizate companii precum CNAIR, CFR și Metrorex. În acest caz, România a recuperat doar 4,5 milioane de euro și a pierdut 15,4 milioane.

„Statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență”, a explicat ministrul.

Critici dure la adresa clasei politice

Dragoș Pîslaru a atribuit responsabilitatea pentru pierderile financiare întârzierilor în reforme și deciziilor politice din anii anteriori.

„Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat”, a declarat acesta.

Ministrul a criticat dur practicile de numire în funcții și lipsa reformelor reale, sugerând că acestea au afectat credibilitatea României în fața partenerilor europeni.

„Cine plătește? Noi toți” – avertismentul final

În final, Pîslaru a transmis un mesaj direct privind consecințele acestor decizii.

„Cine plătește? Noi. Tot noi. Toți românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducere”, a afirmat ministrul.