UE analizează reducerea taxei pe carbon pentru o resursă militară cheie a Ucrainei

Uniunea Europeană analizează o posibilă derogare de la taxa pe carbon pentru oțelul provenit din Ucraina, într-o decizie care ar putea avea efecte importante atât asupra economiei de război a Kievului, cât și asupra industriei de apărare europene. Discuțiile vizează ajustarea mecanismului CBAM, o măsură-cheie a politicii climatice europene.

O decizie fără precedent în politica climatică europeană

Potrivit oficialilor implicați în negocieri, Bruxelles-ul ia în calcul o scutire temporară pentru oțelul ucrainean, în contextul în care industria siderurgică a țării este puternic afectată de război. Această posibilă derogare ar reprezenta o abatere semnificativă de la regulile actuale, întrucât CBAM a fost conceput tocmai pentru a taxa importurile din afara Uniunii Europene care nu respectă standardele stricte de mediu impuse companiilor europene, arată Politico.

Totuși, în cazul Ucrainei, miza depășește dimensiunea ecologică.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Oțelul, resursă critică pentru efortul de război

Industria siderurgică rămâne unul dintre pilonii economiei ucrainene și o resursă strategică în contextul conflictului cu Rusia. Companii precum Metinvest continuă să producă și să exporte, în ciuda dificultăților logistice și a atacurilor asupra infrastructurii.

„Ne cere niște analize. Ne cere niște idei”, a declarat CEO-ul companiei, Yuriy Ryzhenkov, referindu-se la solicitările venite din partea autorităților de la Kiev în contextul negocierilor cu UE.

Pentru Europa, accesul la oțel ucrainean mai ieftin este esențial, mai ales în condițiile în care statele membre își cresc bugetele de apărare și au nevoie de materii prime pentru producția militară.

Presiuni din partea Kievului pentru relaxarea regulilor

Inițiativa este susținută de oficiali ucraineni, inclusiv de vicepremierul Taras Kachka, care a început discuții directe cu industria pentru a evalua impactul taxei pe carbon.

Producătorii avertizează că introducerea CBAM, în vigoare din ianuarie 2026, riscă să le distrugă accesul la piața europeană – principalul lor debușeu.

Unele companii au raportat anularea comenzilor imediat după intrarea în vigoare a taxei, clienții fiind descurajați de costurile suplimentare.

Exporturile de oțel, în scădere dramatică

Pe lângă presiunile fiscale, industria siderurgică ucraineană se confruntă cu dificultăți majore cauzate de război. Exporturile de oțel au scăzut drastic, de la aproape 5 milioane de tone în 2021 la aproximativ 2,2 milioane de tone în prezent.

„Două dintre navele care veneau în Odesa să preia încărcătura noastră au fost atacate de drone”, a explicat Rijenkov, subliniind riscurile logistice majore. În acest context, CBAM devine încă un obstacol într-un sector deja fragil.

Argumente economice și strategice pentru UE

Pentru Uniunea Europeană, o eventuală scutire ar avea dublu rol. Pe de o parte, ar sprijini economia ucraineană într-un moment critic. Pe de altă parte, ar asigura accesul la o resursă esențială pentru industria europeană de apărare.

Parlamentari europeni susțin această abordare flexibilă. Mohammed Chahim a declarat că Ucraina ar trebui sprijinită în procesul de reconstrucție economică.

„Ar trebui cu adevărat să-i ajutăm să-și reconstruiască economia”, a spus acesta, sugerând că regulile actuale ar putea fi prea dure în contextul actual.

Posibile soluții: taxe reinvestite sau derogări temporare

Printre opțiunile discutate se numără și redirecționarea taxelor CBAM către fonduri speciale dedicate modernizării industriei ucrainene, astfel încât aceasta să se alinieze standardelor de mediu europene. Această variantă ar permite menținerea principiilor climatice ale UE, oferind în același timp un sprijin financiar indirect pentru Kiev.

Totuși, decizia finală aparține Comisia Europeană, care trebuie să evalueze dacă o astfel de derogare este compatibilă cu legislația comunitară și obiectivele climatice.