Prima pagină » America, țara cu zero migrație

America, țara cu zero migrație

ANALIZĂ
America, țara cu zero migrație
America, țara cu zero migrație / Foto: Unsplash

În 2025, SUA ar putea înregistra migrație netă zero, pe fondul politicilor restrictive ale administrației Trump. Aceasta va reduce forța de muncă, productivitatea și creșterea economică, afectându-i atât pe muncitorii calificați, cât și pe cei necalificați. Impactul se resimte și în universități sau în sectorul inovativ, având în vedere că străinii contribuie semnificativ la cercetare și inovație.

Impactul frontierelor închise va fi major

Migrația netă reprezintă diferența dintre numărul persoanelor care intră într-o țară și numărul celor care ies din ea într-o perioadă dată. Dacă intrările depășesc ieșirile, migrația netă este pozitivă, iar populația crește. Dacă ieșirile depășesc intrările, migrația netă este negativă, ceea ce poate duce la scăderea populației.

În 2025, netul imigrației în Statele Unite ar putea fi zero sau negativ, contrar tendinței istorice de creștere constantă. Sub administrația Trump, frontiera cu Mexicul este aproape închisă, iar cererile de azil au scăzut dramatic. S-au intensificat deportările, iar vizele H1-B pentru muncitori calificați costă 100.000 de dolari, ceea ce descurajează comunitățile de inovatori și cercetători.

Efecte asupra forței de muncă și a companiilor

The Economist analizează impactul politicilor de migrație zero în SUA, schimbare care ar putea opri imigrația netă pentru prima dată după decenii. Industria tehnologică depinde de imigranți. Patru din șefii celor „Magnificent Seven”, de pildă, s-au născut în străinătate. Agricultura și construcțiile folosesc un număr mare de migranți. E drept că mulți dintre aceștia ajung ilegal în America. Dar lipsa lor va reduce productivitatea și PIB-ul pe cap de locuitor. Companiile se confruntă cu dificultăți de recrutare, chiar dacă rata șomajului rămâne scăzută.

Restricțiile afectează și cercetarea academică; universitățile americane atrag anual mii de post-doctoranzi străini. Taxele mari pentru vizele H1-B și restricțiile OPT descurajează talentele globale. Cercetătorii și inovatorii aleg alte țări pentru studiu și pentru a-și dezvolta cariera. În felul acesta, fluxul de cunoștințe și de inovare în STEM va fi afectat grav și pe termen lung.

Consecințe macroeconomice și fiscale

O populație mai mică și o forță de muncă care crește lent vor limita creșterea economică, estimează The Economist. Cheltuielile publice vor fi mai greu de susținut, inclusiv în domenii strategice, cum ar fi apărarea și programele sociale. Productivitatea scade, iar PIB-ul pe cap de locuitor va avea o traiectorie negativă. Blocarea imigranților calificați este în mod special periculoasă, deoarece această categorie de profesioniști contribuie semnificativ în materie de venituri și inovație. Cercetările arată că imigranții permit specializarea și creșterea eficienței economice.

Muncitorii migranți în sectoare mai puțin calificate sunt și ei foarte importanți, pentru că le permit altora să se concentreze pe joburi mai specializate. Restricțiile de migrație reduc ritmul creșterii productivității și al inovării. Impactul fiscal va fi negativ, deoarece imigranții plătesc taxe mai mari decât cheltuielile asociate prezenței lor.

Impact asupra pieței imobiliare și asupra inflației

Reducerea imigrației afectează atât prețurile locuințelor, cât și costurile de construcție. Lipsa muncitorilor va încetini livrarea proiectelor și va crește costurile, perturbând industriile locale. În orașele de graniță, companiile se pregătesc pentru dificultăți majore. Analiștii spun că politica „Zero Migration America” va ridica prețul locuințelor și va tensiona piața muncii.

Politicile de migrație zero complică, de asemenea, deciziile băncii centrale privind dobânzile. Lipsa imigranților creează date economice distorsionate, care pot induce erori în ajustarea politicii monetare. Reducerea imigrației afectează cererea și oferta în economie, crescând riscul de recesiune sau de dezechilibre temporare. Companiile și autoritățile vor încerca să se adapteze, însă efectele pe termen lung rămân negative.

Viitorul politicii și repercusiuni sociale

Nu în ultimul rând, scrie The Economist, blocarea imigrației afectează populația nativă. Ca în majoritatea statelor dezvoltate, populația Americii îmbătrânește rapid și contribuie mai puțin la economie. Cheltuielile publice rămân ridicate, în timp ce veniturile fiscale scad.

CBO estimează că imigranții au redus deficitul federal cu aproximativ 90 miliarde de dolari anual în ultimul deceniu. Chiar dacă viitoarea administrație ar redeschide granițele, efectele daunelor economice și structurale care se fac acum vor persista mulți ani.

Sentimentul public privind imigrația s-a schimbat, cu 79% dintre americani considerând imigrația benefică, cel mai ridicat nivel din istorie. Politicile anterioare, precum tarifele sau restricțiile, tind să persiste în timp. Trump pare pregătit să continue și să intensifice măsurile legate de planul său de migrație zero. Acest lucru va avea consecințe profunde pentru inovare, productivitate și sănătatea fiscală a Americii, mai scrie sursa citată.

Alte articole importante
BEI intră în cursa reactoarelor nucleare modulare mici. Primul împrumut, acordat unui startup din Finlanda
BEI intră în cursa reactoarelor nucleare modulare mici. Primul împrumut, acordat unui startup din Finlanda
Banca Europeană de Investiții (BEI) face primul pas concret în finanțarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR), tehnologie considerată una dintre direcțiile importante pentru dezvoltarea viitoare a producției de energie în Europa. Instituția financiară a anunțat marți că va acorda un împrumut de 40 de milioane de euro companiei finlandeze Steady Energy, care dezvoltă un astfel […]
Construcțiile au ajuns la 253 mld. lei cifră de afaceri. Sectorul a crescut cu 80% în cinci ani
Companii
Construcțiile au ajuns la 253 mld. lei cifră de afaceri. Sectorul a crescut cu 80% în cinci ani
Companiile din construcții au încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri totală de 253 miliarde de lei, în creștere cu 5% față de anul anterior și cu 80% peste nivelul din 2021. Profitul net al sectorului a ajuns la 26 miliarde de lei, în timp ce marja netă de profit s-a menținut în ultimii […]
Energia pentru iarna viitoare trece de 1.000 de lei/MWh. CE Oltenia vinde din nou mai scump
Companii
Energia pentru iarna viitoare trece de 1.000 de lei/MWh. CE Oltenia vinde din nou mai scump
Prețul energiei electrice cu livrare în primul trimestru din 2027 a depășit pentru prima dată pragul de 1.000 de lei/MWh pe piața la termen din România. Complexul Energetic Oltenia a încheiat o tranzacție la 1.005 lei/MWh, într-un context în care energia pentru perioada rece se scumpește, iar producătorul pe bază de cărbune își valorifică tot […]
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Constructorii reclamă un decalaj de aproximativ 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor executate prin PNRR și sumele efectiv încasate. Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) avertizează că diferența pune presiune pe lichiditatea companiilor și cere asigurarea finanțării pentru proiectele care trebuie să continue după încheierea PNRR. Lucrări de 6 miliarde de euro, încasări de […]
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Ministerul Finanțelor menține reducerea de 25% a accizei la motorina standard în perioada 16-30 septembrie 2026, după reevaluarea bilunară prevăzută de mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026. Acciza efectivă rămâne la 2.103 lei/1.000 de litri Reducerea de 25% înseamnă o diminuare a accizei cu 701,07 lei/1.000 de litri, respectiv 829,69 lei pe tonă. Astfel, în […]
Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele
Bănci-Asigurări-IFN
Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele
Europa riscă să suporte o parte din costurile exploziei investițiilor în inteligență artificială din Statele Unite, fără să beneficieze în aceeași măsură de creșterea economică generată de acest sector, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un discurs susținut la Viena. Banii europenilor alimentează giganții americani Lagarde a arătat că gospodăriile din zona […]