Europa riscă să suporte o parte din costurile exploziei investițiilor în inteligență artificială din Statele Unite, fără să beneficieze în aceeași măsură de creșterea economică generată de acest sector, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un discurs susținut la Viena.
Lagarde a arătat că gospodăriile din zona euro dețin acțiuni în valoare de aproximativ 440 de miliarde de euro la companii americane precum Microsoft, Alphabet, Amazon, Meta și Nvidia.
În același timp, investițiile masive ale marilor companii tehnologice americane în infrastructură și dezvoltarea AI, finanțate parțial prin datorie, contribuie la majorarea randamentelor obligațiunilor pe termen lung din SUA.
Efectul se transmite și în Europa, unde costurile de finanțare urmează în mare măsură evoluția dobânzilor americane.
„Europa va suporta o parte din costul acestui boom prin propriile costuri de împrumut”, a avertizat Lagarde, ridicând problema dacă economiile europene vor beneficia și de creșterea de productivitate asociată inteligenței artificiale.
Miza este importantă pentru Europa, care vede în AI una dintre soluțiile pentru revigorarea productivității, într-un context marcat de îmbătrânirea populației, reducerea forței de muncă și necesarul ridicat de investiții.
Președinta BCE consideră că Europa trebuie să dezvolte modele AI suficient de puternice care să ruleze pe infrastructură europeană, argumentând că blocul comunitar nu se poate limita la cumpărarea tehnologiei dezvoltate în alte regiuni.
Decalajul este însă considerabil. Potrivit Stanford AI Index, Statele Unite au produs anul trecut 59 de modele importante de inteligență artificială, față de 35 în China și câte unul în Franța și Marea Britanie.