ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. Europa turistică în 2025 – Cum schimbă criza climatică harta vacanțelor

Anul 2025 marchează o schimbare majoră pentru turismul european, deși cererea turistică se menține solidă. Vara a fost marcată de episoade de căldură record. Creșterea fluxurilor internaționale este însoțită de recorduri climatice, valuri de căldură, secete și incendii. Destinațiile ajustează taxe, programe și infrastructuri pentru a supraviețui noilor realități.

Cererea turistică în 2025: starea pieței

Europa a depășit nivelurile pre-pandemie în 2024, iar în 2025 tendința de creștere continuă. Sosirile internaționale au avansat în primul trimestru cu 4,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Totuși, structura călătoriilor se schimbă vizibil. Nopțile petrecute de turiști străini în unitățile de cazare au crescut cu 1,1%, în timp ce nopțile domestice au scăzut cu 1,3%. Această evoluție arată o repoziționare a cererii spre destinații externe, chiar și într-un context de incertitudine economică.

Constrânși de criza ciocolatei, producătorii apelează la cacao falsă, obținută din ingrediente ciudate

21:55

Tommy Hilfiger își prezintă campania „A Hilfiger Holiday”, în colaborare cu artista JISOO

21:24

Datele statistice confirmă creșteri semnificative în țări nordice precum Finlanda, dar și în Malta sau Letonia. În schimb, Irlanda, Croația și Suedia au înregistrat scăderi, demonstrând fragilitatea cererii regionale, arată un raport al Comisiei Europene.

Vara 2025 și recordurile climatice

Vara 2025 este consemnată ca fiind cea mai caldă din istoria Regatului Unit, cu o medie de 16,10°C. Recordul precedent, stabilit în 2018, a fost depășit semnificativ. Analizele Met Office atribuie aceste schimbări impactului direct al modificărilor climatice.

În iunie 2025, Europa de Vest a înregistrat temperaturi neobișnuit de ridicate. Copernicus a confirmat abateri termice semnificative, alimentate de valuri de căldură repetate. Organizația Meteorologică Mondială a raportat un episod intens în iulie, cauzat de mase de aer uscat provenite din Africa de Nord.

Această intensificare a caniculei a dus la efecte imediate în turism. Companiile aeriene au fost obligate să restricționeze zborurile, din cauza performanței reduse a avioanelor la temperaturi extreme. Un exemplu notabil este zborul British Airways de la Florența, unde peste 20 de pasageri au fost debarcați pentru ca avionul să poată decola în siguranță.

Mediterana, un nou epicentru al crizei

Marea Mediterană a înregistrat în iunie 2025 cea mai ridicată temperatură medie de suprafață din istorie: 23,86°C. Aproape 88% din bazin a depășit valorile climatice normale.

Prima jumătate a anului 2025 a fost cea mai caldă din istoria observațiilor pentru Mediterană. Peste 97% din suprafața mării a depășit mediile istorice, iar aproape jumătate a înregistrat deviații de minimum 1°C.

În iulie, 68% din bazin a fost afectat de episoade de caniculă marină „puternice” sau „severe”. Aceste fenomene au impact direct asupra ecosistemelor marine, pescuitului, calității apei și implicit asupra sezonului turistic estival.

Incendii, închideri și evacuări

Valurile de căldură din iunie și iulie au alimentat incendii devastatoare în sudul Europei. Evacuări au fost raportate în Grecia, Spania și Turcia, iar autoritățile au emis alerte repetate pentru turiști.

„Schimbările climatice fac ca valurile de căldură să fie mai frecvente, mai intense și să afecteze zone geografice mai extinse”, afirmă Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

Monumentele emblematice au aplicat restricții drastice. Acropola din Atena a fost închisă temporar la orele amiezii, pe fondul temperaturilor care au depășit 40°C. Decizia a vizat protecția vizitatorilor și a personalului, demonstrând vulnerabilitatea patrimoniului în fața caniculei, a notat Financial Times.

În marile capitale, administrațiile locale au fost nevoite să aplice măsuri excepționale. Parisul a menținut parcurile deschise pe timpul nopții pentru a oferi refugiu termic, iar unele școli au fost închise temporar, conform The Times.

„În Franța, canicula a rămas o traumă de la episodul din vara anului 2003, când aproape 20.000 de persoane au murit din cauza unui episod prelungit. Autoritățile au fost alertate de acumularea persoanelor decedate pe culoarele spitalelor – cu mult înaintea epidemiei de COVID-19 – și de lipsa sacilor mortuari. Oricât de morbid ar suna, acest moment trebuie evocat pentru a înțelege de ce Parisul se află în avangarda luptei împotriva încălzirii globale. Lăsând la o parte măsurile pe termen scurt luate în fiecare an, cum ar fi crearea de spații cu brumizatoare, instalarea de corturi de prim ajutor, distribuirea de sticle de apă la gurile de metrou sau în spațiile aglomerate, mai multe măsuri pe termen lung au fost deja implementate: zeci de mii de arbori au fost plantați în ultimul deceniu, spațiile pietonale au fost extinse, de exemplu Champs Élysées a cedat două benzi pe sens pentru extinderea trotuarelor, care sunt punctate cu spații de verdeață și terase. Mai multe artere importante, cum ar fi Rue de Rivoli sau malul Senei, între Orsay și Pont d’Alma, au devenit și ele pietonale. Anul acesta, după 100 de ani, Sena este din nou disponibilă pentru scăldat: trei situri au fost amenajate, între care unul la picioarele Turnului Eiffel. Își fac apariția clădirile cu pereți acoperiți de verdeață sau cu zone verzi chiar pe terasele imobilelor, iar pistele ciclabile s-au extins la mii de kilometri”, declară Marcela Feraru, jurnalist în Paris.

Politici europene și strategii de adaptare

Uniunea Europeană derulează programul „Transition Pathway for Tourism”, menit să accelereze tranziția verde și reziliența climatică a sectorului până în 2030. Raportările intermediare din 2025 inventariază acțiunile deja implementate și lipsurile identificate.

Un raport al Agenției Europene de Mediu arată că Europa este cel mai rapid-încălzită continent. Sunt identificate 36 de riscuri majore, inclusiv infrastructuri expuse, sănătate publică amenințată și pierderi economice în creștere. Turismul este direct vizat, fiind printre cele mai vulnerabile industrii.

Taxe și instrumente financiare

Grecia a introdus în 2024 „Climate Resilience Fee”, o taxă aplicată pe noapte tuturor cazărilor turistice, inclusiv celor pe termen scurt. Veniturile colectate finanțează pregătirea și răspunsul la dezastre climatice.

În 2025, nivelurile taxei au fost actualizate. Hotelurile de patru stele percep 7 euro pe noapte, iar unitățile de cinci stele solicită 10 euro pe noapte. Măsura are fundament legal în Legea 5073/2023 și a înlocuit vechea taxă de ședere.

Criza apei și destinațiile sudice

În 2024 Catalonia s-a confruntat cu o secetă prelungită, scria Reuters în ianuarie. Autoritățile au introdus limite de consum și au analizat posibile restricții pentru turiști, propunând un plafon de 100 de litri pe zi. Relaxările au fost permise doar pentru piscine alimentate prin desalinizare.

În Algarve, programul „Save Water” a dus la scăderi de 13% ale consumului de apă în resorturile participante, într-un singur an. Guvernul a investit în desalinizare și reabilitarea rețelelor de apă pentru a asigura sustenabilitatea sezonului turistic.

Overturism și măsuri locale

Veneția a introdus în 2025 o taxă de acces pentru vizitatorii de o zi, aplicată pe 54 de zile de vârf. Experimentul pilot s-a încheiat la sfârșitul lunii iulie, marcând o premieră la nivel mondial pentru gestionarea fluxurilor turistice.

În același timp, protestele anti-turism au continuat în Spania, Italia și Portugalia, exprimând nemulțumirea față de presiunea excesivă asupra comunităților locale. Barcelona menține politici stricte pentru limitarea cazărilor turistice, încercând să echilibreze locuirea și vizitarea.

Sezoane care se mută: „shoulder seasons” câștigă teren

Tot mai mulți turiști aleg perioadele de primăvară și toamnă pentru vacanțe, evitând vârful verii marcat de temperaturi extreme. Operatorii își extind programele, mutând evenimentele și pachetele spre sezoanele intermediare. Tendința de „shoulder seasons” câștigă teren în toată Europa.

Operațiuni adaptate la vreme extremă

Siturile arheologice și muzeele introduc „pauze de căldură” la orele prânzului, redeschizându-se seara. Parisul a implementat puncte de hidratare și refugii termice în spațiile publice, iar companiile aeriene au ajustat greutățile maxime admise pentru decolare.

Costuri și asigurări în schimbare

Pierderile economice din dezastre naturale continuă să crească. Între 1980 și 2023, Europa a pierdut 738 miliarde euro din fenomene extreme. În 2024, pierderile globale au atins 368 miliarde dolari, dintre care doar 145 miliarde au fost acoperite de asigurări.

În 2025, companiile de asigurări introduc excluderi temporale pentru evenimente previzibile, complicând acoperirea riscurilor turistice. Primele cresc, iar anumite zone devin mai greu de asigurat.

Infrastructura urbană și litorală

Orașele europene implementează măsuri verzi pentru răcorire: parcurile, arborii și fântânile devin instrumente de reducere a temperaturilor. În zonele de coastă, valurile de căldură marine amenință calitatea apei și biodiversitatea, afectând implicit plajele turistice.

Indicatori și prognoze

UN Tourism menține prognoza de creștere a sosirilor internaționale cu 3-5% în 2025. Totuși, accentul cade pe flexibilitate, adaptare și siguranță climatică. Datele indică o repoziționare geografică a fluxurilor, cu interes crescut pentru destinațiile nordice și perioadele de extra-sezon.