Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) solicită Guvernului un pachet de zece măsuri pentru relansarea sectorului HoReCa în perioada 2026-2029. Patronatele consideră că cinci dintre acestea sunt urgente și ar trebui adoptate în următoarele 90 de zile: reducerea TVA la 9%, relansarea voucherelor de vacanță, garanții de stat pentru credite, eșalonarea datoriilor fiscale și diminuarea taxării muncii.
„Sunt măsuri care ajută statul român să colecteze cât mai mulți bani din industria ospitalității pentru că ne dorim să plătim cât de mult către PIB-ul României, dar numai dacă luăm aceste măsuri”, a declarat Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR.
FPIOR susține că problemele industriei nu mai țin doar de nivelul ridicat al taxelor, ci de riscul ca firmele să intre în insolvență sau să își închidă activitatea. Odată cu acestea dispar locuri de muncă, investiții și venituri fiscale.
Potrivit organizației, HoReCa are în prezent aproximativ 25.000 de angajați mai puțin decât în 2024. Pe baza unui venit salarial mediu estimat la 500 de euro și a unor taxe și contribuții de circa 300 de euro pentru fiecare angajat, FPIOR estimează că reducerea numărului de salariați înseamnă aproximativ 7,5 milioane de euro pe lună care nu mai ajung la buget.
Calculată pe un an, pierderea fiscală asociată locurilor de muncă dispărute ar ajunge la circa 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor patronatelor.
Prima prioritate propusă este revenirea cotei TVA aplicate în HoReCa la 9%, de la nivelul actual de 11%. FPIOR cere ca această cotă să fie garantată legislativ pentru minimum trei ani, astfel încât operatorii să poată face investiții și să își construiască bugetele într-un cadru predictibil.
Reducerea ar urma să fie condiționată de fiscalizarea integrală a vânzărilor, menținerea numărului de angajați și lipsa datoriilor fiscale restante sau respectarea unui grafic de eșalonare.
Patronatele susțin că eventualul impact inițial asupra încasărilor bugetare ar putea fi compensat prin reducerea economiei nefiscalizate, păstrarea firmelor active și stimularea consumului.
FPIOR propune și relansarea voucherelor de vacanță, cu o valoare anuală de minimum 1.600-2.000 de lei și utilizare exclusivă în România.
Un element suplimentar al propunerii este acordarea unei bonificații de 20% pentru voucherele utilizate în extrasezon, între octombrie și mai. Scopul este ca o parte din consumul turistic să fie mutată din lunile de vârf către perioadele în care hotelurile și restaurantele funcționează sub capacitate.
Federația consideră că voucherele trebuie tratate ca un instrument de politică economică, prin care sunt susținute atât turismul intern, cât și activitatea firmelor din sector.
Pentru accesul la finanțare, patronatele propun lansarea unui program „IMM Invest Ospitalitate”. Acesta ar urma să permită finanțarea capitalului de lucru, investițiilor, refinanțărilor, modernizării și digitalizării.
FPIOR propune garanții de stat de 80-90%, dobândă subvenționată în primele 12 luni și perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru și de până la 7-10 ani pentru investiții.
„Statul nu trebuie să plătească integral creditul. Intervenția principală poate fi garanția”, susține organizația.
O altă măsură vizează datoriile fiscale. Firmele viabile ar putea beneficia de o schemă simplificată de eșalonare pe maximum 36 de luni, cu penalități reduse și protecție împotriva executării silite atât timp cât respectă graficul și își achită la zi obligațiile curente.
FPIOR cere reducerea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaților din domeniile CAEN 55 și 56. Facilitatea ar fi destinată firmelor care își păstrează efectivele de personal, declară integral veniturile și nu acumulează restanțe fiscale.
Patronatele propun și programul „Angajat calificat în Ospitalitate”, prin care statul să suporte 50% din costurile formării profesionale pentru un angajat nou calificat, în limita unui plafon stabilit.
Printre ocupațiile vizate se numără bucătarii, ajutorii de bucătar, ospătarii, barmanii, recepționerii, cameristele și managerii de restaurant sau hotel.
O parte din propuneri se concentrează pe investiții. FPIOR solicită extinderea facilităților pentru profitul reinvestit în renovarea unităților, echipamente, sisteme HVAC, panouri fotovoltaice, eficiență energetică, digitalizare și automatizare.
Patronatele propun amortizare accelerată și/sau credit fiscal pentru investiții, astfel încât firmele să poată direcționa mai ușor resurse către modernizare.
Este propus și un program național de eficiență energetică pentru HoReCa. Granturile ar acoperi până la 30-40% din investiție, iar restul ar putea fi finanțat prin credite garantate. Sunt vizate panourile fotovoltaice, bateriile, pompele de căldură, recuperatoarele de căldură, echipamentele frigorifice eficiente, centralele moderne, izolațiile și sistemele inteligente de reducere a consumului.
FPIOR cere simplificarea relației dintre antreprenori și administrație printr-o „Autorizație unică HoReCa”. Documentele ar urma să fie depuse într-un singur portal, iar instituțiile publice să își transmită reciproc informațiile deja disponibile. Principiul propus este „once-only”: antreprenorul să nu mai fie obligat să prezinte unui minister sau unei autorități un document pe care o altă instituție publică îl deține deja.
A zecea măsură privește predictibilitatea fiscală. Federația propune un „Pact Fiscal HoReCa 2026-2029”, prin care schimbările majore privind TVA, taxarea muncii, impozitul pe profit, taxele sectoriale sau voucherele de vacanță să fie anunțate cu cel puțin șase luni înainte. Pentru modificările structurale, termenul propus este de minimum 12 luni.
FPIOR insistă ca primele cinci măsuri să fie adoptate rapid: TVA de 9%, relansarea voucherelor, programul „IMM Invest Ospitalitate”, eșalonarea datoriilor pe 36 de luni și reducerea taxării muncii.
Federația susține că obiectivul pentru 2026-2029 trebuie să fie menținerea unui număr cât mai mare de firme active, păstrarea locurilor de muncă și stimularea investițiilor, astfel încât industria să genereze în final o bază fiscală mai largă și venituri mai mari pentru buget.