Deficitul României se ajustează, însă economia reală pierde teren. Companiile intră în toamnă cu noi riscuri

România ajunge în toamna lui 2026 într-un punct în care două realități economice evoluează în direcții diferite. Pe de o parte, ajustarea fiscală începe să producă rezultate vizibile în indicatorii bugetari, iar inflația este mult sub nivelul atins în urmă cu câteva luni. Pe de altă parte, economia reală resimte presiuni tot mai puternice, în special prin reducerea numărului de angajați, slăbirea industriei și costurile ridicate ale finanțării.

În acest context, o nouă perioadă de incertitudine politică poate deveni o problemă suplimentară pentru mediul de afaceri. CC Tax Advisory avertizează că firmele au nevoie de un cadru fiscal previzibil într-un moment în care multe dintre ele operează deja cu marje mai mici și cu acces mai scump la finanțare. Perioada imediat următoare este importantă și pentru stat. Votul de învestitură este așteptat în jurul datei de 28 septembrie, iar rectificarea bugetară trebuie să clarifice situația finanțării unor cheltuieli publice. Pe 2 octombrie este programată și evaluarea S&P asupra României.

Cifrele bugetare arată o îmbunătățire față de 2025

Primele șapte luni ale anului au adus o reducere considerabilă a deficitului bugetar comparativ cu perioada similară din 2025.

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Fitch: România are nevoie de un guvern funcțional și de un plan credibil pentru deficit

08:21

Potrivit datelor citate de CC Tax Advisory, deficitul a coborât de la 3,99% din PIB la 2,34%. Compania calculează o diminuare de aproximativ 37% față de anul precedent.

Încasările din TVA au avut, de asemenea, o evoluție pozitivă. Veniturile au fost cu 18,56 miliarde de lei peste nivelul consemnat în 2025.

Pe frontul prețurilor, inflația a coborât la 6,2% în august, după ce depășise 10% în iunie. Potrivit analizei, rata inflației a ajuns astfel sub dobânda de politică monetară a BNR pentru prima dată în mai bine de un an.

Aceste cifre arată efectele ajustării fiscale și monetare asupra economiei, însă nu surprind integral situația companiilor. Pentru acestea contează nu doar deficitul sau inflația, ci și nivelul dobânzilor, cererea pentru produse și servicii, costurile cu forța de muncă și stabilitatea regulilor fiscale.

Costul riscului României rămâne ridicat

În ciuda reducerii deficitului, piețele financiare continuă să perceapă riscuri importante.

CC Tax Advisory indică un cost al asigurării împotriva riscului de neplată de 144 de puncte de bază. Compania compară această valoare cu nivelurile asociate Omanului și Indoneziei și subliniază că diferența este semnificativă.

Pe piața obligațiunilor în lei, randamentul titlurilor pe doi ani era de 6,52%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană potrivit analizei.

Un alt element urmărit este gradul de acoperire a necesarului de finanțare. La 10 septembrie, România își asigurase 65% din necesarul anual estimat la 265 de miliarde de lei.

Pentru bugetul public, aceste date sunt importante deoarece un stat care se finanțează la costuri ridicate trebuie să aloce mai multe resurse pentru dobânzi. Pe termen mai lung, spațiul disponibil pentru alte cheltuieli sau investiții poate fi influențat de costul datoriei.

Economia productivă nu urmează aceeași traiectorie

În timp ce indicatorii macroeconomici s-au îmbunătățit, piața muncii și industria transmit semnale mai puțin favorabile.

Din 2024 până la jumătatea lui 2026, soldul salariaților activi s-a redus cu peste 185.000 de persoane, conform analizei CC Tax Advisory.

Industria prelucrătoare a pierdut mai mult de 51.000 de angajați. Aproximativ 18.000 dintre aceste pierderi provin din industria auto, un sector important pentru economia românească și pentru exporturile țării. Industria se îndreaptă astfel către al treilea an consecutiv de contracție.

Efectele se pot transmite dincolo de fabrici. Reducerea numărului de angajați afectează veniturile din contribuții și impozite, în timp ce o activitate industrială mai slabă poate diminua comenzile pentru furnizori și consumul gospodăriilor.

Într-o economie cu un deficit bugetar încă ridicat, deteriorarea bazei productive reprezintă o problemă distinctă față de simpla evoluție lunară a deficitului.

Piața muncii a ajuns sub o presiune mai mare

Rata șomajului a ajuns la 6,8% la finalul primului semestru, potrivit datelor prezentate de companie.

CC Tax Advisory susține că acesta este cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu și că depășește vârful consemnat în timpul pandemiei.

Pentru companii, această evoluție poate avea interpretări diferite în funcție de sector. Pentru economia în ansamblu, însă, creșterea șomajului poate însemna o reducere a veniturilor disponibile și o încetinire a consumului.

În același timp, companiile care rămân active trebuie să opereze într-un mediu caracterizat de costuri fiscale și financiare ridicate.

Apare astfel un cerc dificil: o economie mai slabă reduce activitatea firmelor, ceea ce poate afecta ocuparea și consumul, iar diminuarea bazei de impozitare complică eforturile statului de consolidare fiscală.

Antreprenorii reclamă lipsa de predictibilitate

Pentru mediul de afaceri, una dintre cele mai mari probleme este dificultatea de a anticipa viitorul fiscal.

Cornelia Năstase, CEO al CC Tax Advisory, susține că firmele pot suporta o taxă ridicată dacă aceasta este cunoscută și poate fi inclusă în calculele economice. În schimb, schimbările frecvente și greu de anticipat pot afecta deciziile de investiții.

Compania afirmă că unii clienți au ales să amâne investiții deoarece nu știau ce nivel de impozitare va fi aplicabil la momentul finalizării acestora.

O asemenea decizie poate fi costisitoare. Capitalul neinvestit nu produce randamentul anticipat, iar inflația îi reduce valoarea reală. Totuși, pentru antreprenori, riscul unei investiții realizate într-un cadru fiscal incert poate părea mai greu de gestionat decât costul așteptării.

Rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 sunt esențiale

Pentru perioada următoare, două documente capătă o importanță deosebită pentru companii: rectificarea bugetară și proiectul de buget pentru 2027.

Rectificarea trebuie să clarifice modul în care sunt acoperite necesitățile bugetare pentru finalul acestui an. Potrivit CC Tax Advisory, sănătatea se află printre domeniile care au nevoie de fonduri suplimentare, iar fără rectificare finanțarea sistemului ar deveni problematică de la 1 octombrie.

Bugetul pentru 2027 va stabili însă mult mai direct condițiile în care vor opera firmele anul viitor.

Nivelul taxelor, eventualele modificări fiscale, cheltuielile publice și necesarul de finanțare vor fi urmărite atât de companii, cât și de investitori și agențiile de rating.

România a pierdut teren în clasamentul competitivității

altă vulnerabilitate semnalată de CC Tax Advisory este deteriorarea poziției României în clasamentul IMD al competitivității.

Țara a coborât 12 poziții într-un singur an. La criteriul privind eficiența mediului de afaceri, România se află pe locul 69 din 70 de economii analizate, după o scădere de 19 poziții.

Din perspectiva companiilor, predictibilitatea legislativă este o componentă a competitivității. Investițiile sunt planificate pe ani, iar modificarea repetată a regulilor poate face dificilă estimarea randamentului.

CC Tax Advisory consideră că această deteriorare nu trebuie privită ca un simplu indicator statistic, ci ca expresia unor probleme acumulate în mediul economic.

Firmele sunt sfătuite să își pregătească mai multe scenarii

În lipsa unei vizibilități suficiente asupra deciziilor fiscale, compania recomandă antreprenorilor să își concentreze atenția asupra lucrurilor pe care le pot controla intern.

Una dintre recomandări este verificarea situației reale față de bugetul de stat prin fișa de plătitor, nu exclusiv prin evidențele interne ale companiei.

CC Tax Advisory recomandă și documentarea temeiului legal pentru fiecare retragere de numerar din firmă, precum și construirea bugetului pentru 2027 în trei scenarii fiscale.

Strategia urmărește reducerea riscului ca o singură ipoteză fiscală să stea la baza întregului plan financiar.

Ratingul din octombrie vine într-un moment sensibil

Pe 2 octombrie, S&P urmează să publice evaluarea sa privind România. Momentul este relevant deoarece vine după evaluarea Fitch din iulie și într-o perioadă în care statul are în continuare un necesar ridicat de finanțare.

În același timp, formarea unui guvern și clarificarea politicilor fiscale vor conta pentru companii.

România are, așadar, câteva rezultate macroeconomice care indică o direcție de ajustare: deficitul este mai mic, inflația a scăzut, iar veniturile din TVA au crescut. Dar aceste îmbunătățiri coexistă cu o economie industrială în contracție, o piață a muncii mai slabă, costuri mari de finanțare și un mediu de afaceri care reclamă schimbări fiscale frecvente.

Pentru companii, următoarea etapă nu va fi definită doar de datele privind deficitul. La fel de importante vor fi stabilitatea guvernării, politica fiscală pentru 2027, costul finanțării și capacitatea economiei productive de a opri pierderea de locuri de muncă.