Boom-ul centrelor de date ajunge la satul austriac Kronstorf. Google se lovește de rezistența localnicilor

Europa intră într-o perioadă în care infrastructura digitală începe să concureze pentru aceleași resurse cu industria tradițională, gospodăriile și sistemul energetic. Extinderea inteligenței artificiale presupune investiții uriașe în centre de date, iar aceste facilități au nevoie de cantități tot mai mari de electricitate și apă.

Unul dintre cele mai vizibile exemple se află în Austria, la Kronstorf, o localitate rurală situată la aproximativ două ore de Viena. Google construiește aici un centru de date de mari dimensiuni, proiect prezentat de autorități drept o investiție relevantă pentru dezvoltarea infrastructurii digitale. În jurul șantierului s-a format însă o coaliție locală care contestă proiectul și, mai ales, posibilitatea extinderii sale. Criticile vizează consumul de energie, utilizarea apei, transformarea terenurilor și faptul că legislația austriacă nu a impus o evaluare completă a impactului asupra mediului, conform Politico.

Dincolo de cazul concret al Google, Kronstorf devine astfel un exemplu al conflictului care se conturează în mai multe state europene între ambițiile de dezvoltare a inteligenței artificiale și preocupările privind costurile infrastructurii necesare.

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Fitch: România are nevoie de un guvern funcțional și de un plan credibil pentru deficit

08:21

Google transformă Kronstorf într-un punct important al infrastructurii digitale

Centrul de date construit la marginea localității este primul proiect hiperscalabil al Google în Austria. Dimensiunea sa este mult peste cea a unei infrastructuri IT obișnuite.

Pentru comunitatea locală, schimbarea este vizibilă chiar înainte ca centrul să intre în funcțiune. Șantierul ocupă o suprafață extinsă, iar lucrările implică numeroase excavatoare, camioane și structuri destinate viitoarelor săli de servere.

Amplasamentul are câteva avantaje evidente pentru un operator global. Terenul este relativ plat, râul Enns oferă acces la resurse de apă, iar în apropiere există infrastructură electrică importantă.

Pentru Google, combinația acestor elemente face din Kronstorf o locație potrivită pentru infrastructura de calcul necesară serviciilor cloud și dezvoltării AI.

Pentru o parte dintre localnici, tocmai aceste avantaje au devenit motive de nemulțumire. Ei susțin că zona oferă unele dintre cele mai bune condiții pentru un centru de date, iar utilizarea sa de către o companie americană poate limita alternativele disponibile pentru alte investiții.

Marea problemă este dimensiunea consumului de electricitate

Prima fază a proiectului ar urma să aibă o cerere de aproximativ 150 MW. În cazul unei extinderi, necesarul ar putea ajunge la 500 MW.

Consumul anual estimat pentru prima etapă este de 1,31 TWh, potrivit informațiilor citate de POLITICO. Extinderea ar duce cifra până la aproximativ 4,4 TWh. Această valoare oferă o imagine mai clară asupra dimensiunii proiectului. Gospodăriile din Viena consumă în total aproximativ 3,4 TWh pe an.

Cu alte cuvinte, faza extinsă a centrului de date ar putea ajunge să utilizeze mai multă energie electrică într-un an decât totalul consumului rezidențial al capitalei.

Nu este vorba doar despre cantitatea de electricitate, ci și despre caracterul permanent al cererii. Serverele trebuie alimentate continuu, iar sistemele de răcire trebuie să funcționeze pentru a menține echipamentele la temperaturi corespunzătoare.

Pe măsură ce serviciile de inteligență artificială se dezvoltă, centrele de date devin infrastructuri strategice, dar și consumatori industriali de dimensiuni neobișnuite.

De ce Austria este atractivă pentru companiile tehnologice

Alegerea Austriei nu este întâmplătoare. Sistemul energetic al țării este alimentat în proporție de aproape 90% din surse regenerabile, iar energia hidro are o contribuție importantă. Pentru o companie precum Google, care urmărește să opereze centrele de date cu electricitate curată până în 2030, profilul energetic al țării reprezintă un avantaj.

Există însă o contradicție: tocmai sursa principală de energie regenerabilă poate fi afectată de condițiile climatice. Seceta reduce producția hidroenergetică, iar în vara analizată în materialul POLITICO producția din unele regiuni austriece a coborât cu până la o treime. Dacă cererea de electricitate crește rapid, iar producția hidro este afectată de perioade secetoase, diferența trebuie acoperită prin alte surse sau prin importuri.

Austria este conectată la piața europeană de electricitate, astfel încât prețurile și disponibilitatea energiei nu depind exclusiv de ceea ce se întâmplă în interiorul granițelor.

Investițiile digitale pun presiune pe investițiile energetice

Autoritățile austriece transmit că rețeaua poate face față noului centru de date. În același timp, Ministerul Energiei și Economiei admite că extinderea centrelor de date trebuie să fie însoțită de dezvoltarea producției regenerabile, a rețelelor de transport, a capacităților de stocare și a flexibilității sistemului.

Este una dintre cele mai importante consecințe economice ale boom-ului AI.

Construirea unui centru de date nu înseamnă doar ridicarea clădirilor și instalarea serverelor. În jurul proiectului trebuie să existe suficientă capacitate de producție și transport al electricității.

În cazul Kronstorf, o stație de transformare din apropiere este extinsă pentru a putea susține necesarul centrului.

Acest tip de investiție poate deveni o condiție pentru atragerea altor proiecte tehnologice. În același timp, poate genera întrebări despre cine suportă costurile extinderii infrastructurii.

Un model în care centrele de date cresc mai repede decât capacitatea de producție și rețelele poate amplifica presiunile asupra pieței de electricitate.

Apa devine o resursă strategică pentru centrele de date

Electricitatea nu este singura resursă necesară pentru funcționarea infrastructurii. Serverele generează cantități mari de căldură, iar centrele de date trebuie răcite permanent. La Kronstorf, râul Enns este parte a soluției de răcire și va primi apa încălzită rezultată din proces.

Activiștii locali consideră că această operațiune poate afecta ecosistemul acvatic. Christina Gruber, ecolog specializat în apele dulci și unul dintre criticii proiectului, susține că orice modificare a temperaturii apei poate introduce presiuni suplimentare asupra speciilor din râu.

Google respinge însă această interpretare și afirmă că evaluările realizate în cadrul procesului de autorizare indică un impact neglijabil asupra temperaturii râului. Disputa ilustrează o problemă care va deveni probabil mai importantă odată cu extinderea centrelor de date în Europa: eficiența energetică nu este suficientă dacă infrastructura necesită simultan acces semnificativ la apă.

Legislația austriacă este pusă sub presiune

O parte importantă a conflictului se referă la cadrul de reglementare.

Activiștii susțin că un proiect de asemenea dimensiuni ar trebui să treacă printr-o evaluare completă a impactului asupra mediului. Legislația actuală nu a impus însă o astfel de procedură pentru centrul de date de la Kronstorf. Situația a devenit subiect politic. Social-democrații austrieci, aflați la guvernare, susțin modificarea regulilor astfel încât centrele de date să poată fi supuse evaluărilor de mediu. Verzii din opoziție susțin aceeași direcție.

Partidul Popular, care controlează Ministerul Energiei, nu susține însă o extindere a reglementării.

În paralel, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între protecția mediului și obiectivul de a atrage investiții tehnologice.

Pentru companii precum Google, Microsoft sau alți mari operatori cloud, viteza cu care pot construi infrastructură este un element important al strategiei de investiții. Pentru guverne, fiecare proiect poate însemna investiții și locuri de muncă, dar și o cerere suplimentară asupra infrastructurii publice.

Google promite investiții locale și măsuri de compensare

Compania americană afirmă că proiectul va produce aproximativ 100 de locuri de muncă și va genera beneficii economice pentru regiune.

Google intenționează, de asemenea, să instaleze panouri solare pe acoperișul facilității și să finanțeze măsuri destinate îmbunătățirii ecosistemului local al râurilor.

Autoritățile austriece văd proiectul într-o perspectivă mai largă. Ministerul Economiei consideră că marile companii tehnologice pot contribui la dezvoltarea regională prin investiții, contracte pentru furnizori locali și acces la infrastructură cloud și AI.

Criticii pun însă întrebarea în alți termeni: câtă valoare economică rămâne în localitate în raport cu resursele consumate?

Centrul de date va folosi energie și apă locale, în timp ce o mare parte din veniturile rezultate din serviciile digitale pot fi obținute la nivel internațional. Pentru activiști, această diferență între consumul local de resurse și distribuția globală a veniturilor este una dintre problemele fundamentale ale proiectului.

Componenta americană complică dezbaterea

O parte a opoziției are și o dimensiune economică și geopolitică.

Harald Müllner, unul dintre activiștii locali, consideră că este problematic faptul că o companie americană beneficiază de o locație cu acces atât de bun la infrastructură și resurse.

În viziunea sa, Austria ar putea ajunge să ofere cele mai avantajoase amplasamente companiilor americane, în timp ce infrastructura energetică construită ulterior ar putea fi împinsă către zone mai puțin atractive.

Argumentul nu privește doar Google. Europa încearcă să-și construiască propria capacitate în domeniul inteligenței artificiale și să reducă dependențele tehnologice externe. În acest context, cine deține centrele de date și cine beneficiază de infrastructura publică asociată lor devin întrebări relevante pentru politica economică.

În același timp, autoritățile austriece susțin că respingerea completă a unor astfel de investiții nu ar fi justificată.

Kronstorf ar putea influența următorul val de proiecte

Construcția centrului Google este deja avansată, ceea ce face improbabilă oprirea completă a proiectului. Din acest motiv, activiștii și-au mutat atenția asupra celei de-a doua faze. Aceasta ar tripla practic consumul de energie al facilității, până la nivelul estimat de 4,4 TWh anual. Pentru contestatari, obiectivul nu mai este doar Kronstorf, ci stabilirea unui precedent pentru proiectele care vor urma.

Europa își propune să își tripleze capacitatea centrelor de date până în 2035, în timp ce guvernele încearcă să accelereze infrastructura necesară dezvoltării AI. Acest obiectiv va necesita terenuri, electricitate, apă, rețele și investiții masive.

Cazul austriac arată că aceste proiecte nu vor fi evaluate exclusiv prin prisma investițiilor și a locurilor de muncă. Comunitățile locale încep să întrebe cât de multă energie poate fi alocată infrastructurii digitale, cine plătește pentru extinderea rețelelor și ce impact au centrele de date asupra resurselor naturale. Kronstorf poate deveni astfel unul dintre primele teste europene pentru o industrie aflată în plină expansiune. Pe măsură ce AI are nevoie de tot mai multă putere de calcul, dezbaterea despre centrele de date se transformă inevitabil într-o dezbatere despre energie, apă, infrastructură și valoare economică locală.