Antarctica se topește mai repede din cauza turismului

Numărul turiștilor din Antarctica a crescut spectaculos în ultimul deceniu. Acest lucru pune o presiune uriașă asupra ecosistemelor fragile și accelerând topirea gheții.

Antarctica, noua destinație exclusivistă a turismului global

În ianuarie 2024, Pascale, o franțuzoaică de 64 de ani, descria Antarctica drept o experiență unică. Timp de 13 zile, a admirat zăpezi imaculate, colonii de pinguini și ghețari prăbușindu-se. În același timp, a recunoscut că s-a simțit ca un intrus într-un ecosistem extrem de vulnerabil.

Datele arată o explozie a interesului pentru această destinație. În sezonul turistic 2024-2025, aproximativ 118.000 de turiști au vizitat continentul, dintre care 40% proveneau din Statele Unite. Cu zece ani în urmă, numărul era de doar 36.000, iar în anii 1990 era de trei ori mai mic, scrie Le Monde.

Noul simbol al luxului: să trăiești complet offline. Marea deconectare devine o afacere globală

18:11

Moneda digitală Bitcoin înregistrează un recul istoric în octombrie

17:33

Această creștere exponențială transformă Antarctica, ultima mare sălbăticie a planetei, într-o zonă supusă unor presiuni tot mai mari. Pe lângă turiști, aproximativ 5.000 de oameni de știință și personal logistic populează anual cele 114 baze de cercetare, intensificând activitățile umane într-un spațiu considerat până acum inaccesibil.

Poluarea invizibilă: metale grele și carbon negru pe zăpadă

Un studiu publicat în Nature Sustainability a demonstrat deteriorarea accelerată a mediului. O echipă internațională de 25 de cercetători a parcurs 2.000 de kilometri pe continent în patru ani, măsurând nivelul poluării atmosferice.

Rezultatele au arătat că în zonele cele mai vizitate, concentrația de metale grele – nichel, cupru, plumb, zinc, crom – a crescut de zece ori față de acum patru decenii. Climatologul Raul Cordero a explicat că sursa principală este arderea combustibililor fosili de către nave, avioane și vehiculele de pe continent.

Deși nivelurile nu sunt toxice pentru oameni, impactul asupra gheții este semnificativ. Particulele metalice și carbonul negru întunecă stratul de zăpadă, reducând capacitatea de a reflecta lumina soarelui. Astfel, suprafața absoarbe mai multă căldură și se topește mai repede.

Cordero a subliniat efectul direct al turismului: un singur vizitator accelerează topirea a circa 100 de tone de zăpadă, iar un cercetător chiar de zece ori mai mult.

Impactul uriaș al croazierelor și al activităților extreme

Croazierele sunt principalul mod de a vizita Antarctica. În sezonul 2024-2025, 52 de companii membre IAATO au organizat peste 560 de expediții. Dintre cei 118.000 de turiști, aproape 80.000 au pus piciorul pe continent, restul mulțumindu-se să privească de pe punte.

Operatorii oferă o gamă largă de activități: de la drumeții, caiac și observarea coloniilor de pinguini, la experiențe mult mai invazive precum plonjări în apă rece, schi cu elicopter, scufundări sau chiar parașutism. O companie organizează anual un maraton pe gheață, iar alta oferă lodge-uri de lux direct pe calota glaciară.

Această explozie de „aventuri” vine însă cu un cost climatic uriaș. Fiecare turist generează în medie 6,4 tone de emisii CO₂, echivalentul emisiilor anuale ale unui european. Aproape două treimi provin din transportul maritim, iar restul din zborurile intercontinentale necesare pentru a ajunge la punctele de plecare, precum Ushuaia (Argentina) sau Punta Arenas (Chile).

Antarctica, o destinație pentru cei foarte bogați

Un sejur de zece zile costă între 10.000 și 50.000 de euro, fără a include biletele de avion. Media de vârstă a clienților este de 61 de ani, majoritatea fiind avocați, medici sau oameni de afaceri retrași. Există însă și cazuri de turiști care își cheltuiesc toate economiile pentru această „aventură a vieții”.

Exploris, HX Expeditions sau White Desert sunt doar câteva dintre companiile care concurează pe piața polară. Ele se promovează prin promisiunea unei experiențe de neuitat, dar criticii consideră acest tip de turism „nesănătos și inutil”. Geograful Rémy Knafou a cerut chiar un moratoriu asupra turismului antarctic.

Conform estimărilor, dacă ritmul actual continuă, până în 2040 Antarctica ar putea primi jumătate de milion de turiști anual, o cifră care ar transforma complet ecosistemele.