Apă otrăvită, lacuri radioactive și dealuri mutilate: prețul pământurilor rare din China

Iazuri toxice, soluri contaminate și comunități întregi afectate de boli grave – fenomene numite „cancer villages” -, case demolate sau familii relocate de autorități: ascensiunea Chinei ca lider mondial în domeniul pământurilor rare a venit cu un preț greu de cuantificat, plătit în vieți, sănătate și în ecosisteme distruse, se arată într-un amplu reportaj BBC, realizat în câteva importante centre ale acestei industrii de pe teritoriul Chinei. Țara domină industria globală a pământurilor rare, grație unei strategii pe termen lung, care a consolidat producția în câteva companii controlate de guvern și a integrat complet lanțul valoric – de la extracție, până la procesare și producția de componente esențiale pentru tehnologiile de vârf. Prin subvenții masive, reglementări de mediu permisive și investiții susținute în rafinare, Beijingul a reușit să controleze aproximativ 70% din producția mondială și aproape 90% din capacitatea globală de procesare. Costurile sunt, însă, mari. Pentru economiile care depind de tehnologie, această realitate nu poate fi ignorată. Orice strategie de „re-shoring” sau „decuplare” trebuie să includă și un cadru etic și ecologic, nu doar unul geopolitic, comentează sursa citată.

China a devenit lider mondial în pământuri rare printr-un control aproape total asupra lanțului de producție, de la extracție la rafinare, sprijinit de politici industriale coerente încă din anii ’80. Astăzi, Beijingul deține aproximativ 70% din producția globală și peste 90% din capacitatea de procesare, ceea ce îi oferă o poziție strategică în industrii cheie precum auto electric, energie verde și apărare. În 2024, China a restricționat drastic licențele de exploatare, concentrându-le în mâinile a doar două companii de stat și limitând creșterea producției la sub 6%, comparativ cu un salt de 21% în anul precedent. Prin acest control consolidat, China nu doar domină piața materiilor prime critice, ci devine un actor indispensabil în tranziția energetică globală și lanțurile de aprovizionare de înaltă tehnologie.

Apă otrăvită și dealuri mutilate: prețul pământurilor rare din China / Foto: Google Earth

BNR e optimistă: „precedentele” care dau speranță pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova

22:34

Fed: dobânzile rămân ridicate la dolar, în cea mai divizată ședință din ultimele decenii

21:24

Mina uriașă Bayan Obo, din Mongolia Interioară, este un sit care produce mai mult decât toate celelalte mine de pământuri rare din lume la un loc. Această mină singură asigură 50% din producția globală. Desigur, privită de departe, este o intersecție de recorduri. De aproape, este un dezastru trist. Pe marginea carierei Bayan Obo, orice călător care s-ar rătăci din întâmplare se pierde într-un peisaj cenușiu, devastat, întins peste stepele Mongoliei Interioare, în nordul Chinei. Praful gros se ridică din craterele adânci, unde scoarța terestră a fost retezată strat cu strat, în căutarea unei comori moderne: pământurile rare.

Orașul Bayan Obo, deși necunoscut pentru mulți, este esențial pentru funcționarea lumii moderne. Regiunea adăpostește aproximativ jumătate din rezervele globale de metale rare – componente indispensabile în smartphone-uri, computere, ecrane TV, boxe bluetooth, dar și în vehicule electrice sau turbine eoliene. dacă vorbim de cei capabili să facă extracție și rafinare a acestor metale, identificăm un singur actor dominant: China.

Această supremație îi oferă Beijingului un avantaj strategic uriaș, atât economic, cât și politic. În trecut, China a folosit controlul asupra acestor resurse inclusiv în negocierile comerciale tensionate cu administrația Trump. Însă costurile pentru această dominație sunt enorme, mai ales pentru mediu și pentru comunitățile locale, comentează sursa citată.

Ce nu se vede în graficele de producție: lacuri radioactive și sate amenințate

Pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestui tip de exploatare, jurnaliștii BBC au vizitat cele două mari centre de extracție a pământurilor rare din China: Bayan Obo (nord) și Ganzhou (sud). Acolo au descoperit lacuri artificiale pline de nămol radioactiv, apă contaminată, soluri toxice și au ascultat mărturii despre cazuri de cancer și malformații congenitale.

Autoritățile chineze sunt extrem de sensibile la criticile privind impactul ecologic, iar echipa BBC a fost oprită de poliție, interogată, ba chiar reținută ore în șir de angajații unei companii miniere. Accesul la informații este restricționat, iar interviurile oficiale lipsesc. Totuși, Beijingul a anunțat în ultima perioadă noi reglementări pentru o supraveghere mai strictă a industriei.

Foto: Unsplash

Un preț greu de cuantificat

În Bayan Obo, mașinile sapă neîncetat după neodim și disprosium, metale esențiale pentru magneți de înaltă performanță. Procesul presupune decopertarea agresivă a solului și eliberarea în aer a unui praf toxic, uneori radioactiv.

Imaginile satelitare din ultimele două decenii arată o expansiune masivă a carierelor și a iazurilor de deșeuri. Între 1999 și 2025, suprafața minieră s-a dublat, iar bazinele de decantare se extind periculos de aproape de râuri și terenuri agricole.

În sud, la Ganzhou, mineritul ia o formă și mai distructivă: mii de bazine de levigare în care sunt injectate substanțe chimice toxice, precum sulfatul de amoniu, în sol. Până în 2012, existau peste 1.000 de mine, multe dintre ele ilegale. Deși statul a redus drastic numărul de licențe, pagubele sunt adânc impregnate în peisaj.

Sătenii – în pragul disperării, dar cu mirajul salariilor din minerit

Huang Xiaocong, un fermier ale cărui terenuri sunt înconjurate de patru situri miniere, susține că alunecările de teren sunt permanente în regiune, din cauza practicilor ilegale. A depus plângeri peste plângeri către autorități, dar spune că este prea mic pentru a lupta singur cu un colos industrial controlat de stat.

„Noi, țăranii, suntem cei vulnerabili. Ne-am născut cu un handicap. E tragic”, afirmă el.

BBC a confirmat prin imagini satelitare că satul lui este înconjurat de cel puțin patru iazuri de levigare. La scurt timp după interviu, echipa a fost blocată de angajați ai companiei, care i-au reținut pe jurnaliști aproape trei ore.

Captura: BBC

Un model economic nesustenabil: întâi exploatarea, apoi ecologia

„China a urmat mult timp principiul ‘mai întâi dezvoltarea, apoi curățenia’”, spune profesoara Julie Klinger, autoarea cărții Rare Earth Frontiers. Acum, autoritățile încearcă să repare daunele, dar efectele asupra sănătății umane și mediului sunt deja profunde.

Cel mai grav caz a fost în apropiere de Baotou, unde un lac artificial de 11 km, construit în anii 1950 pentru depozitarea deșeurilor miniere, este încă plin de nămol radioactiv cu toriu și arsenic. În trecut, localnicii sufereau de malformații osoase și intoxicații grave cu fluor.

Studiile sugerează că toxinele pot pătrunde în apele subterane și chiar în Râul Galben – al doilea ca mărime din China, sursă vitală de apă potabilă pentru nordul țării.

2000 tone de deșeuri toxice pentru fiecare tonă de metal rar

Cererea globală pentru gadgeturi, vehicule electrice, panouri solare și aparatură medicală e în continuă creștere. Dar pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, se generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice.

În timp ce China încearcă să limiteze daunele interne și să își mute operațiunile în străinătate, alte state – inclusiv SUA – se grăbesc să recupereze decalajul prin proiecte proprii de extracție.

Însă specialiștii avertizează: fără soluții tehnologice sustenabile, orice exploatare va distruge peisaje și vieți, indiferent unde este deschis șantierul.

Dilema economică a locuitorilor din Bayan Obo

Și totuși, unii localnici s-au adaptat. Deși terenurile le-au fost mutilate, mineritul aduce salarii consistente – 5.000-6.000 de yuani pe lună (aprox. 830 de dolari). Un fermier spune că a renunțat la creșterea cailor, ocupație tradițională a regiunii, pentru un loc de muncă stabil la mină.

„Acum, cu pământurile rare, există bani. Agricultura merge și ea – plantezi, vinzi, e simplu”, spune el, în timp ce cultivă ceapă verde, într-un peisaj aparent idilic, cu excavatoarele în fundal și caii păscând la marginea carierei.

Baotou găzduiește peste 80% din rezervele chineze de pământuri rare în regiunea sa. A devenit, deci, centrul unei industrii vitale pentru tehnologia modernă, dar și un pol al poluării: iazuri toxice, soluri contaminate și comunități întregi afectate de fenomene precum „cancer villages”, demolate sau relocate de autorități. Economia locală a înregistrat o creștere mare: PIB-ul pe cap de locuitor în Baotou este 165.000 yuan, mult peste media națională de 95.700 yuan, iar sectorul rare earth a generat peste 100 miliarde yuan în 2024.

După ce a integrat alte cinci companii de separare și rafinare, CNRE are acum o capacitate de procesare de 73.500 tone pe an, în condițiile în care producția globală era de circa 124.000 tone în 2015. Acțiunile CNRE au crescut semnificativ pe bursa din Shanghai, reflectând încrederea pieței în capacitatea companiei de a domina industria.

Beijingul continuă să închidă uzine, să creeze stocuri strategice prin agenția de rezerve de stat și să intensifice lupta contra exporturilor ilegale, estimate la peste 40.000 tone anual. Cu toate acestea, în 2023, exporturile oficiale au crescut puternic – în primul trimestru, livrările de oxizi de pământuri rare s-au dublat, ajungând la aproape 12.000 tone, cu vârfuri în martie.

Cererea internă rămâne însă dominantă: China consumă cea mai mare parte a producției proprii. Cererea este estimată să ajungă la 150.000 tone până în 2020, iar prețurile unor elemente, precum ceriul și neodimul, au crescut, reflectând optimismul pieței după ani de scădere.

Un conflict care poate perturba sistemul global

China riscă întreruperi grave în aprovizionarea cu pământuri rare grele după ce Armata pentru Alianța Democratică Națională din Myanmar (MNDAA) a preluat controlul asupra unei regiuni miniere-cheie la granița cu China. În zonă există circa 300 de exploatări ilegale, ce contribuie cu până la 40% din aprovizionarea cu pământuri rare grele a Chinei – elemente cruciale pentru baterii, echipamente de apărare și pentru tranziția energetică.

Autoritățile din China au oprit importurile din această zonă în aprilie, din cauza îngrijorărilor legate de mediu și de traficul ilegal, însă victoria rebelilor ar putea prelungi sau chiar bloca complet accesul autorităților chineze la această regiune. În plus, Beijingul se teme că pierderea acestei surse externe va afecta grav industria de rafinare internă, în ciuda capacităților sale mari.

Oficiali chinezi și comercianți intervievați de Reuters susțin că nu există o alternativă imediată la acest lanț de aprovizionare, iar impactul asupra pieței globale ar putea fi semnificativ, mai ales pentru aliații occidentali, care se bazează indirect pe metalele procesate în China.