Aproape 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2026. Bucureștiul conduce clasamentul, dar unele județe înregistrează creșteri puternice

Aproape 13.000 de companii din România și-au suspendat activitatea în primele nouă luni din 2026, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul total a ajuns la 12.957, cu 12,68% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Deși statistica națională indică o diminuare a suspendărilor, evoluțiile diferă semnificativ de la un județ la altul, iar anumite zone au consemnat creșteri importante.

Bucureștiul ocupă primul loc în clasamentul teritorial, cu peste 1.600 de firme care și-au întrerupt temporar activitatea. Capitala este urmată de județele Cluj și Iași, în timp ce la nivelul domeniilor economice cele mai multe suspendări s-au concentrat în comerț, servicii și activități profesionale, științifice și tehnice. Datele ONRC arată și contraste regionale: în timp ce unele județe au înregistrat scăderi ale numărului de suspendări, în Caraș-Severin, Maramureș și Teleorman indicatorul a crescut considerabil.

Aproape 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în primele nouă luni

În intervalul ianuarie-septembrie 2026, un număr de 12.957 de societăți și-au suspendat activitatea în România. Comparativ cu primele nouă luni din 2025, când au fost înregistrate mai multe astfel de operațiuni, rezultatul reprezintă o scădere de 12,68%.

„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale

09:13

Schimbări fiscale importante din 2027: Ce taxe dispar, ce facilități expiră și cum vor fi afectați românii

15:34

Evoluția indică o reducere a numărului de firme care au ales să își întrerupă temporar activitatea, însă cifra rămâne relevantă pentru evaluarea dinamicii mediului de afaceri. Suspendarea nu înseamnă automat închiderea definitivă a unei companii, ci reprezintă o întrerupere temporară a activității, înregistrată oficial la Registrul Comerțului.

Prin urmare, statisticile trebuie interpretate distinct de cele privind dizolvările sau radierile de firme. O societate care își suspendă activitatea poate reveni ulterior pe piață, în funcție de situația economică și de decizia asociaților.

Bucureștiul are cele mai multe suspendări de activitate

Capitala se află pe primul loc în clasamentul județelor și al municipiului București, cu 1.606 firme care și-au suspendat activitatea în primele trei trimestre ale anului. Chiar dacă numărul este cel mai ridicat la nivel național, acesta a scăzut cu 11,61% față de perioada similară din 2025.

Pe următoarele poziții se află județele Cluj și Iași. În Cluj au fost raportate 883 de suspendări, cu 14,85% mai puține decât în primele nouă luni ale anului precedent. În Iași, numărul a ajuns la 649, înregistrând o diminuare de 8,2%.

Bihorul ocupă următorul loc, cu 633 de firme care și-au întrerupt activitatea, în scădere cu 1,09%. În Brașov au fost consemnate 559 de suspendări, cu 8,81% mai puține, iar în Timiș numărul a ajuns la 534, ceea ce reprezintă o reducere de 4,98%.

Maramureș și Sibiu completează lista județelor cu cele mai multe firme suspendate

În topul județelor cu cele mai multe suspendări se regăsesc și Maramureș, Sibiu și Neamț. În Maramureș au fost înregistrate 491 de firme cu activitatea suspendată, iar datele indică o evoluție diferită față de majoritatea județelor aflate în partea superioară a clasamentului.

Sibiul a raportat 488 de suspendări, în scădere cu 6,15% față de ianuarie-septembrie 2025. În Neamț, numărul societăților care și-au întrerupt activitatea a ajuns la 481, ceea ce înseamnă o diminuare de 19,7%.

Diferențele dintre județe arată că evoluția mediului de afaceri nu este uniformă. În timp ce marile centre economice concentrează cele mai multe suspendări în valori absolute, dinamica procentuală poate indica presiuni mai accentuate în alte zone ale țării.

Ialomița, Giurgiu și Tulcea au cele mai puține suspendări

La celălalt capăt al clasamentului se află județele în care au fost înregistrate cele mai puține întreruperi temporare de activitate.

Ialomița a raportat 61 de suspendări în primele nouă luni din 2026, cu 27,38% mai puține decât în perioada similară a anului trecut. În Giurgiu au fost consemnate 71 de cazuri, în scădere cu 36,79%, iar Tulcea a înregistrat 75 de firme cu activitatea suspendată, cu 25,74% sub nivelul anterior.

Covasna a raportat 77 de suspendări, în timp ce în Brăila numărul a fost de 92. În Teleorman și Vrancea au fost înregistrate câte 106 cazuri, însă evoluțiile față de anul trecut au fost diferite: Teleorman a consemnat o creștere, iar Vrancea o scădere.

Numărul redus de suspendări în aceste județe trebuie privit în raport cu dimensiunea mediului local de afaceri. Valorile absolute nu indică, singure, dacă firmele dintr-o anumită regiune sunt mai stabile sau mai vulnerabile decât cele din alte zone.

Caraș-Severin, Maramureș și Teleorman au cele mai mari creșteri

Deși la nivel național numărul suspendărilor a scăzut, unele județe au înregistrat evoluții în sens opus. Cele mai mari creșteri procentuale raportate de ONRC au fost în Caraș-Severin, Maramureș și Teleorman.

Caraș-Severin a consemnat o majorare de 54,55% a numărului de suspendări, cea mai puternică evoluție pozitivă a indicatorului la nivel județean. Maramureșul a înregistrat, de asemenea, o creștere importantă, iar Teleormanul a raportat un avans de 22,95%, potrivit datelor prezentate. Aceste evoluții contrastează cu tendința generală de reducere a suspendărilor. Ele arată că scăderea înregistrată la nivel național nu se regăsește în toate regiunile și că anumite economii locale au avut o dinamică diferită.

Cele mai importante scăderi au fost raportate în Giurgiu și Vrancea

În privința reducerilor, datele ONRC indică scăderi semnificative în Giurgiu, Vrancea și Tulcea. Giurgiu se remarcă prin diminuarea numărului de suspendări, iar Vrancea și Tulcea completează lista județelor cu cele mai importante evoluții negative ale indicatorului.

În clasamentul prezentat de instituție, Giurgiu a înregistrat o scădere de 41,56%, Vrancea de 35,34%, iar Tulcea de 29,17%.