Peste 20.500 de proceduri de insolvență au fost deschise în România în aproape trei ani. Majoritatea duc la faliment

România a înregistrat 20.567 de proceduri de insolvență în perioada ianuarie 2024 – septembrie 2026, dintre care 18.739 s-au transformat în proceduri de faliment, potrivit datelor prezentate de Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul insolvențelor crește anual cu aproximativ 5-8%, în timp ce procedurile de reorganizare rămân relativ puține, iar o parte dintre companiile aflate în dificultate ajung, în cele din urmă, la radierea din Registrul Comerțului.

În perioada analizată, numărul procedurilor de insolvență a crescut de la un an la altul. În 2024 au fost deschise 7.417 proceduri, iar în 2025 numărul acestora a ajuns la 7.786, în creștere cu aproximativ 5%. Pentru 2026, reprezentanta ONRC estimează o evoluție similară, cu un avans de 5-8% față de anul precedent. În primele nouă luni ale anului au fost înregistrate 5.364 de proceduri de insolvență, însă situația exactă va putea fi evaluată abia după centralizarea datelor pentru întregul an.

Aproape 91% dintre procedurile deschise au ajuns la faliment

Valentina Burdescu a explicat că numărul procedurilor deschise este, de regulă, mai redus în lunile de vară, în timp ce începând din septembrie sunt înregistrate mai multe hotărâri judecătorești privind deschiderea insolvenței. Din acest motiv, datele de la finalul anului pot modifica imaginea statistică a evoluției din 2026.

ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme

19:18

De ce acordul dintre Franța și Germania nu va salva industria auto europeană

11:22

Din totalul de 20.567 de proceduri de insolvență deschise în intervalul analizat, 18.739 sunt proceduri de faliment. Asta înseamnă că aproximativ 91% dintre procedurile inițiate în această perioadă se încadrează în această categorie.

Potrivit reprezentantei Oficiului Național al Registrului Comerțului, unele societăți intră direct în faliment, prin procedura simplificată, în timp ce altele încep prin procedura generală de insolvență și ajung ulterior la faliment, după ce se constată că nu îndeplinesc condițiile pentru reorganizare prevăzute de Legea nr. 85/2014.

În cazul firmelor care ajung în faliment, perspectiva revenirii la activitatea economică este, în general, foarte redusă. Potrivit Valentinei Burdescu, aceste societăți sunt susceptibile să ajungă la închiderea procedurii și la radierea din Registrul Comerțului.

Datele evidențiază dificultatea cu care se confruntă o parte dintre companiile intrate în insolvență: deschiderea procedurii nu se traduce automat într-o restructurare reușită sau într-o revenire la funcționarea normală.

Reorganizările rămân puține în raport cu numărul insolvențelor

Numărul planurilor de reorganizare aprobate este considerabil mai mic decât cel al procedurilor de insolvență și faliment.

În 2024 au fost aprobate 374 de planuri de reorganizare, în 2025 numărul acestora a crescut ușor, la 380, iar în primele nouă luni din 2026 au fost înregistrate 351 de planuri aprobate.

Reorganizarea reprezintă una dintre posibilitățile prin care o societate aflată în dificultate financiară poate încerca să își continue activitatea, în condițiile unui plan aprobat de creditori și confirmat în cadrul procedurii judiciare.

Cu toate acestea, aprobarea unui plan nu garantează salvarea companiei. Potrivit Valentinei Burdescu, unele societăți reușesc să depășească dificultățile economice și să revină la activitatea normală, în timp ce altele ajung ulterior în faliment, deoarece planul nu produce rezultatele urmărite.

Oficialul ONRC a subliniat că numărul procedurilor încheiate cu revenirea la situația anterioară nu poate fi pus în legătură directă cu cel al planurilor de reorganizare. Unele dosare se închid din alte motive procedurale, inclusiv în urma renunțării creditorului la continuarea procedurii sau a unui acord între creditori și debitor.

În plus, există riscul ca unele societăți ale căror proceduri s-au închis fără un plan de reorganizare să reintre ulterior în insolvență și, eventual, să ajungă direct în faliment.

Bucureștiul conduce clasamentul insolvențelor

Distribuția teritorială a procedurilor de insolvență arată că cele mai multe cazuri se concentrează în județele cu activitate economică intensă.

Bucureștiul ocupă primul loc, urmat de județele Bihor, Cluj, Ilfov și Timiș. Același clasament se regăsește și în cazul procedurilor de faliment, potrivit datelor prezentate de reprezentanta ONRC.

În intervalul 2024 – septembrie 2026, în București au fost deschise 3.804 proceduri de insolvență, adică aproape 4.000 din totalul de peste 20.500 la nivel național.

Potrivit Valentinei Burdescu, diferența dintre Capitală și următoarele județe din clasament este semnificativă. Pe lângă primele cinci poziții, în statistica procedurilor aflate încă pe rolul instanțelor apare și județul Constanța.

Concentrarea insolvențelor în principalele centre economice reflectă, în parte, numărul mai mare de firme și volumul activității comerciale din aceste zone. Datele prezentate nu indică însă, în sine, că o companie dintr-un anumit județ ar avea un risc individual mai mare de insolvență.

Peste 15.000 de proceduri sunt încă pe rolul instanțelor

La momentul prezentării datelor, 15.111 proceduri de insolvență se aflau încă în derulare pe rolul instanțelor judecătorești. În această categorie sunt incluse atât dosarele deschise în perioada analizată, cât și procedurile inițiate în anii anteriori.

În același timp, 18.395 de proceduri au fost închise în intervalul 2024 – septembrie 2026, cu radierea societăților din Registrul Comerțului. Alte 671 de proceduri s-au încheiat prin revenirea la situația anterioară.

Aceste cifre trebuie interpretate distinct de numărul total al procedurilor deschise în aceeași perioadă, deoarece dosarele închise pot proveni și din ani anteriori, iar procedurile inițiate recent pot rămâne în derulare mai mulți ani.

Faptul că peste 15.000 de proceduri sunt încă pe rol arată că soluționarea insolvențelor poate fi un proces de durată, în care rezultatul depinde de situația financiară a debitorului, de poziția creditorilor și de evoluția procedurilor judiciare.

Câte firme active există în România

Potrivit estimărilor prezentate de Valentina Burdescu, în Registrul Comerțului sunt înregistrate aproximativ 1,5-1,6 milioane de entități active din punct de vedere juridic, fără incidente precum dizolvarea, lichidarea sau insolvența.

În această categorie intră atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Reprezentanta ONRC a comparat acest număr cu un flux anual estimat de aproximativ 7.000-8.000 de proceduri de insolvență deschise. Comparația oferă o imagine generală asupra dimensiunii fenomenului, dar nu reprezintă o rată exactă a insolvenței, întrucât categoriile statistice și perioadele de referință nu sunt identice.

Datele prezentate la evenimentul News.ro Leaders Lounge, dedicat rolului insolvenței în relansarea economică, indică o tendință de creștere moderată a numărului de proceduri, dar și o pondere ridicată a falimentelor în raport cu reorganizările aprobate.